S–a intamplat. Traiesc o saptamana si un sfarsit de an in care nu incetez sa ma gandesc cine e Grigore Gorea, ce fel de om e. Ce va urma, sau ce ar trebui sa urmeze dupa riscantele sale declaratii? Caut raspunsuri la aceste intrebari. Constat ca cel mai important pare a fi faptul ca este tata a doi copii, carora, indiscutabil, le doreste un viitor sigur. In aceste zile, mai multa lume se intreaba: daca isi iubeste copiii, daca nevasta este somera, daca, la anii lui, nu are o casa, daca, in R. Moldova, a devenit periculos sa iesi dimineata din casa, – ce l–a determinat pe acest ofiter sa sparga tacerea pe care, de mai multi ani, o respecta neclintit esaloane intregi de angajati ai organelor de forta? Ce l–a determinat sa se dezica de un loc de munca relativ bine platit, de perspectiva ca, executand comanda si inchizandu–l pe Urecheanu, ar fi putut beneficia de vreo prima de Craciun sau chiar de o avansare in functie in anul electoral?
Acum, fostii sai colegi de la CCCEC se grabesc sa spuna ca "totul a fost planificat" si ca Gorea nu ar fi facut "degeaba" aceste dezvaluiri. Gorea a gasit putere sa recunoasca public ca a actionat "contrar vointei si constiintei" sale. Primul lucru la care m–am gandit auzind aceasta declaratie luni, la conferinta de presa de la Primarie, a fost ca acest om are vointa si constiinta, daca a suferit atat de mult atunci cand a lucrat impotriva lor. Am incercat sa–mi imaginez proportiile campaniei de denigrare la care va fi supus. Declaratiile "compromitatoare" nu au intarziat. Anticipand comunicatul de presa al CCCEC, prim–viceprocurorul R. Moldova, Valeriu Grubulea, cel despre care Gorea marturisea in dezvaluirile sale ca tot arata cu degetul la portretul lui Voronin, declara, intalnit pe coridoarele Procuraturii de reporterul Ziarului de Garda, ca "nu cunoaste motivul plecarii lui Gorea" si ca "anchetatorul respectiv a fost angajat (n. r. – de Urecheanu, adica) pentru a continua lantul de intimidari si presiuni asupra procurorilor si ofiterilor CCCEC". Gurbulea a facut aceasta presupunere cu ochii rosii de nervi, luni, la scurt timp dupa mediatizarea casetei cu dezvaluirile lui Gorea. Pe de alta parte, intrebati de ce dosarul Sarban–Urecheanu i–a fost incredintat anume acestui ofiter, de vreme e–l suspecteaza de incompetenta, fostii sefi ai acestuia au fost nevoiti sa recunoasca faptul ca Gorea era unul dintre putinii specialisti foarte bine instruiti de la CCCEC.
De altfel, campania de compromitere a lui Gorea ar putea fi trecuta cu vederea in cazul in care puterea si acolitii acesteia nu ar merge mai departe. Mai multi experti solicitati de Ziarul de Garda nu exclud posibile atacuri, accidente sau rapiri de persoane. Cine si cum ar putea si ar trebui sa–l apere pe Gorea de aceste posibile consecinte?
Luni, la conferinta de presa, liderii BMD anuntau ca vor sesiza despre aceasta situatie din cadrul politic al R. Moldova ambasadele si organismele internationale, prezentand probe vadite despre teroarea la care sunt supusi de catre regimul Voronin simplii cetateni, dar si reprezentantii organelor de drept. Pana miercuri, ora la care scriu aceste randuri, n–am descoperit o astfel de informatie pe fluxurile de stiri de la Chisinau si de peste hotare.
O alta problema ar fi sprijinul si solidaritatea pe care asteptam sa o manifeste colegii de breasla de–ai lui Gorea, alti angajati ai institutiilor controlate brutal de putere. Ce vor face ei in continuare? Cum il vor privi in ochi pe Gorea? Se pare, insa, ca aceasta a devenit cea mai dificila intrebare.
Aneta Grosu