«Limbajul specialistului in traduceri trebuie sa demonstreze o cunoastere perfecta a normelor gramaticale, lexicale, sintactice, sa devina, astfel, un model de corectitudine. Expresiile gresite ar trebui, pur si simplu, sa dispara din vocabular. In prezent, situatia de la noi e dezastruoasa, deoarece cei care fac traduceri nu cunosc limba», explica Ala Cojocaru–Zavadschi, doctor in filologie, profesor la Universitatea Cooperatist Comerciala din Moldova, precizand ca perioada de stagnare a dezvoltarii societatii a lasat o amprenta vizibila asupra tuturor vorbitorilor, astfel incat, chiar si cei mai instruiti utilizeaza forme incorecte.
«Daca cafea, atunci Golden Eagle»
«Daca cafea, atunci Golden Eagle/ Esli cofe, to Golden Eagle», este un exemplu gresit de traducere din numeroasele mesaje publicitare, traduse sau scrise incorect. Formula «Daca cafea, atunci Golden Eagle» este o calchiere din limba rusa: «Esli cofe, to Golden Eagle», spune Cojocaru–Zavadschi. Textul original este redat
Si expresia «In paza sanatatii tale» este tradusa incorect din rusa («Na straje vasego zdorovia»), continua Zavadschi. O varianta mai potrivita ar fi «In serviciul sanatatii», similar mesajului «Zdorovie v podaroc/ Sanatate in dar». In acest caz, varianta in limba rusa e mult mai potrivita. In romana ar fi corect «Sanatate ca un dar», explica ea. Un alt mesaj «tras de par», selectat de pe afisele stradale, este «Priatno delati pocupki», tradus in limba romana «Placerea de a face cumparaturi».
Tot aici putem include si numeroase exemple gresite, traduse literal din rusa: autospalatorie/ avtomoika, autooglinzi/ avtozerkala, autoservice/ avtoservis, autobar/ avtobar, automuzica/ avtomuzika, automagazin/ avtomagazin, variantele corecte fiind spalatorie auto, oglinzi auto, servicii auto, bar auto, muzica auto si magazin auto.
Zavadschi spune ca o buna parte dintre greseli provin din necunoasterea sensului unui sau altui cuvant. Schimonosirea sensului cuvintelor naste expresii caraghioase sau chiar lipsite de logica.
«Compania
Prazdnic — Toata gama de servicii festive»
Emil Mandacanu, specialist in traduceri, spune ca lexemul care poseda mai multe sensuri trebuie exclus din mesajele publicitare, pentru a evita situatiile ridicole. Un exemplu in acest sens este «Compania Prazdnic — Toata gama de servicii festive». Mandacanu spune ca sensul direct al lexemului «prazdnic» este act de comemorare. E ridicol, deci, ca «Prazdnic» sa ofere servicii festive.
Mandacanu mai spune ca unele traduceri in publicitate nu sunt altceva decat preluari eronate din alte limbi. De cele mai multe ori acestea sunt folosite incorect, atat in limba romana, cat si in limba de origine a mesajului. Drept exemplu serveste «SHANS» (taxi). E ridicol, deoarece nici din franceza nu a fost preluat corect «CHANCE», nici din engleza «CHANCE» si nici in romana nu a fost scris corect. In romana «SHANS» se citeste cum este scris: «SHANS», si nu «SANS», cum citim, de fapt, intuitiv, din limba rusa, fara sa constientizam ca e gresit.
Un alt exemplu ar fi denumirea «CVIN». Luand in considerare ca logotipul contine o coroana si doi lei, intelegem ca ar fi vorba de cuvantul «rege» care, tradus in engleza, este «QUEEN». Vorbitorii de rusa citesc «CVIN». Prin urmare, «CVINT» este un englezism scris cu literele alfabetului latin si citit in varianta vorbitorilor de limba rusa, a continuat Mandacanu.
«Superpreturi»
sau preturi exagerate?
Lexemul «super» este de asemenea un imprumut din engleza. Cuvantul are sensul de «foarte mare». Prin urmare, expresia «Superpreturi» are semnificatia de preturi exagerate. Acelasi panou contine expresia «soc de primavara», care nu exista in limba romana, explica Mandacanu.
«Sunt situatii in care folosirea improprie a cuvintelor poate ofensa unele persoane. Realizand un reportaj de la expozitia »Lady Leader in Moldova«, telejurnalistul de la »Mesager« le numeste pe aceste doamne »afaceriste«, adica persoane care fac business pe cai ilicite. Au fost confundate paronimele: afacere — afacerist», explica Ala Cojocaru–Zavadschi.
Hartie igienica «NATALI»
In domeniul publicitatii se intampla la fel, spune Mandacanu. «Cum a fost posibil ca, in R. Moldova, sa se comercializeze hartie igienica "NATALI"? Exista situatii in care titlurile, nefiind vazute, ci doar auzite, risca sa creeze impresii eronate. Un exemplu in acest sens este denumirea unui bar din sectorul Botanica — "BarDacia". Suna ridicol si absurd — "Bardacia"», afirma Mandacanu.
«Traducatorul nu cunoaste limba de origine»
Irina Condrea, doctor in filologie, conferentiar la Catedra de Limba Romana, Lingvistica Generala si Romanica a Facultatii de Litere, USM, spune ca «Textul creat de producator trebuie tradus in toate limbile. Consider ca textele nu necesita o traducere directa, mai degraba ele ar trebui adaptate limbii respective. Deseori e imposibil sa traduci exact mesajul cu aceeasi semnificatie si cu aceleasi conotatii. Creatorul textului original trebuie sa tina cont si de traducerile ulterioare in alte limbi. Daca vorbim despre traducerea textelor care insotesc produse, acestea sunt efemere, continand multe greseli». Sunt situatii in care traducatorul nu cunoaste limba de origine. Este cazul R. Moldova, deoarece se vorbeste atat romana, cat si rusa. Pe de alta parte, sunt mesaje intraductibile, dar ele continua sa fie traduse gresit, a continuat ea.
«Traducator de ocazie»
«Se comit multe greseli de ortografie si de acord.
Acestea se contin atat pe panourile publicitare, cat si pe foi
volante, fluturasi. Sunt neglijente comise de traducator, care,
deseori, este unul de ocazie, care nu a facut filologie
si nici macar cursuri elementare de stilistica sau de cultivare
a limbii. Un exemplu in acest sens este sintagma "Nu am hotarat
inca ce
«Este urat cand o agramatie se afiseaza in vazul tuturor. Sunt insa situatii in care o greaseala de traducere prezinta risc pentru viata omului. E cazul produselor farmaceutice. Daca lexemul "supradoza" va fi tradus gresit, el poate deveni un pericol pentru viata», a specificat Condrea.
«Acel control nu se mai efectueaza»
Inga Druta, directorul Centrului National de Terminologie a Institutului de Filologie, spune ca institutia respectiva are sarcina de aprobare a textelor publicitare si ca aceasta se ocupa mai putin de verificarea lor. In trecut, fiecare pretura de sector avea specialisti care verificau corectitudinea scrierii textelor. Acel control nu se mai efectueaza. Primaria capitalei a discutat acest subiect si asteptam schimbari in bine.
Ion Dofan, seful Directiei Publicitate a Primariei municipiului Chisinau, mentioneaza ca toate panourile publicitare obtin autorizatie cu acordul Centrului National de Terminologie al Institutului de Filologie. Conform legislatiei, textul trebuie sa fie scris in limba de stat, traducerea in limba rusa fiind ortografiata cu litere mai mici.
Expresii — pacoste pentru uz
A crescut numarul celor care tind sa vorbeasca in limba romana. Neavand depozitate in creier expresii romanesti, de cele mai multe ori, ei traduc din rusa. O atare situatie este ingrijoratoare, deoarece vorbitorii nu au timp sa se instruiasca suplimentar, iar aceste expresii au devenit o adevarata pacoste pentru uz», afirma Ala Cojocaru–Zavadschi.
«Deseori, pe parcursul istoriei, noi am utilizat in comunicare informatii patrunse prin filiera limbii ruse, ceea ce este un lucru gresit. In scoli, universitati, elevii si studentii vorbesc ceea ce aud. Astfel riscam sa ne pierdem identitatea.
De ce mai multi cetateni ai R. Moldova nu vorbesc romana? — am fost intrebata de studenti din grupele ruse, care nu inteleg de ce consangenii nostri nu vorbesc o limba atat de melodioasa», isi exprima regretul Ala Zavadschi.
Svetlana TURCU