La 25 ianuarie 2006 Guvernul R. Moldova a decis initierea constructiei gazoductului de presiune inalta Tocuz—Cainari—Mereni, cu o lungime totala de 64 km. Teava de otel cu diametrul de 0,5 m a trecut prin santuri trasate pe terenurile agricole ale satenilor, cauzandu–le pagube materiale care nici pana astazi nu au fost restituite.

Nicolae Calmic: «Si-au batut joc de noi si de pamanturile noastre»

In anul 2007, in conformitate cu Hotararea Guvernului R. Moldova nr. 191 din 20.02.2006, Primaria comunei Geamana, ca si alte sate prin care trece teava de gaz, a atribuit pentru constructia gazoductului Tocuz—Cainari—Merenii Noi terenuri agricole ale cetatenilor din comuna.

Au fost intocmite listele proprietarilor de terenuri agricole pe care s–a construit gazoductul mentionat mai sus si care urmau sa fie despagubiti. Potrivit lui Ion Turcan, primarul de Geamana, proprietarii de pamant au suportat pierderi considerabile, care nu au fost achitate pana in prezent.

«De mult timp ne framantam. Poate alte sate care au intrat in proiect au fost despagubite, dar nu am auzit de asemenea precedent», ne spune Ion Turcan. Primarul mai spune ca unii sateni sustin ca nu si–au pus semnatura in listele persoanelor prin terenurile carora a trecut teava, iar altii arata ca nu era indicata suma despagubirilor atunci cand au semnat. «In acele documente era indicat numai locul prin care a trecut teava. Unii oameni au semnat actul, crezand ca este un contract oficial. Dar ultima oara cand am apelat la Ministerul Industriei si Infrastructurii ni s–a spus ca banii, 900 mii de lei, pentru compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol au fost deja alocati. Tare mi–i teama ca acestia sunt, pur si simplu, »bine ascunsi«.

Potrivit listelor persoanelor despagubite, unii sateni au suportat pagube minime, pe cand altora trebuie sa le fie compensate pierderi in suma de zeci de mii de lei.

«A trecut anul si asa a murit tot…»

Lui Nicolae Calmac, de 65 de ani, constructia gazoductului i–a distrus via in intregime. Batranul sustine ca acum poate cultiva pe acest pamant numai fasole sau porumb.

«Din martie anul trecut au inceput lucrarile. Inainte de a–mi distruge via, mi–au spus ca degraba au sa se achite cu mine, dar iata ca a trecut deja anu', si asa o si murit, ce inseamna asta? Cand au trecut peste pamanturile noastre nici macar nu stiam cu cat ne vor despagubi, acum imi sunt datori cu peste 10 mii de lei». Nicolae Calmac este ingrijorat de soarta familiei sale, pentru ca este singurul intretinator al acesteia. «Anul trecut roada nu a fost, ne–am descurcat foarte greu. Da' anul acesta nu am semanat nimic. Impozitul pe pamant trebuie sa–l achitam, dar daca nu ne dau banii, din ce sa traim?»

Batranul isi aminteste exact perioada lucrarilor. «Au venit repede cu amageli, ne–au spus ca e un proiect mare, ca vom avea gaz ani de zile inainte, ca totul va fi bine, ca nu vom ramane in paguba, ca la mijloc e un interes national, si iata asa si–au batut joc de noi si de pamanturile noastre. Inteleg daca distrugeau pamanturile unui om sau doi, da' asa au lasat fara pamanturi sute de sateni. Unii se folosesc deja de gaz, da' noi inca nu ne–am vazut banii.»

Inginerul cadastral al comunei Geamana, Andrei Jizdanu, sustine ca la intocmirea listelor persoanelor care urmeaza a fi despagubite au fost admise mai multe greseli. «Tarifele nu erau indicate atunci cand oamenii au semnat. La unii teava a trecut peste pasune, la altii prin vie sau prin terenul cu lucerna. Oamenii nu s–au revoltat atunci pentru ca li s–a promis ca vor fi despagubiti», isi aminteste inginerul cadastral.

«Cui ne adresam daca au fugit ministrii?»

Necesitatea constuctiei acestui gazoduct magistral a fost argumentata prin faptul ca reteaua existenta de gazoducte magistrale nu asigura o securitate energetica deplina. In anul 1992, orasul Chisinau, caruia ii revine peste 50% din consumul de gaze naturale din R. Moldova (malul drept al Nistrului), a fost debransat de la reteaua de gaze dupa ce autoritatile secesioniste de la Tiraspol au blocat furnizarea de gaze prin gazoductul magistral Odesa—Tiraspol—Chisinau. Ca rezultat, gazoductul construit la finele anilor «60 nu mai poate fi folosit in prezent la capacitate maxima. In februarie 2005, dupa o pauza de 13 ani, s–a incercat reluarea furnizarii de gaze prin aceasta conducta, insa dupa opt ore de functionare administratia de la Tiraspol a impus inchiderea robinetului. Astfel, s–a decis constructia gazoductului Tocuz—Cainari—Mereni, cu o lungime de 64 km si o capacitate de transportare de 800 mln metri cub pe an. Constructia a fost executata intr–un termen record: jumatate de an. Dar succesul lansarii gazoductului a adus dupa sine o problema severa a terenurilor private ale taranilor, care au fost distruse fara achitarea pierderilor.

Comuna Geamana, Anenii Noi, nu este singura localitate in care satenii nu au fost despagubiti pentru daunele survenite in urma constructiei gazoductului. Potrivit secretarului Consiliului satesc Merenii Noi, Vasile Marari, cazuri similare au semnalat si oamenii din Chetrosu si Mereni. «Au trecut peste noi, dar nu ne–au restituit pagubele materiale. Acum, cand cabinetul de ministri a fugit, nici nu mai stim cui sa ne adresam. Contracte cu oamenii nu au fost incheiate si nici procesul–verbal nu a fost intocmit. Noi am permis constructia, dar acum oamenii ne mananca de pe picioare», ne–a relatat Vasile Marari.

«Interesul national», mai presus decat cetatenii

Potrivit raspunsului Agentiei Relatii Funciare si Cadastru catre primaria Geamana din 19 februarie 2007, compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol trebuie efectuata de catre beneficiarul obiectului, in cazul dat, de catre primaria municipiului Chisinau (Directia constructii capitale).

Solicitat de Ziarul de Garda, Alexandru Caftanat, sef adjunct al Directiei constructii capitale a primariei Chisinau, a confirmat ca institutia pe care o reprezinta a fost beneficiarul constructiei gazoductului, insa doar pana in momentul finalizarii proiectului, deoarece atunci Guvernul a stabilit, printr–o hotarare speciala, ca beneficiar este Ministerul Industriei si Infrastructurii. «Nu stiu din ce considerente a fost luata o asemenea decizie. Noi am scris si la Guvern ca nu se face asa ceva. Mai mult decat atat, Ministerul nu poate fi un beneficiar adecvat fara un numar suficient de specialisti. Din cate stim, banii pentru despagubirea cetatenilor nu au fost repartizati pana in prezent. Noi trebuia sa perfectam contractele cu cetatenii, dar nu le–am putut semna pentru ca nu am avut bani alocati si nici nu stiam care era suma stabilita a despagubirilor».

Potrivit lui Caftanat, gazoductul a fost construit din fondul bugetului de stat si, printr–o hotarare de Guvern, Primaria Chisinau a fost desemnata ca beneficiar al constructiei, deoarece gazoductul deserveste in mare parte mun. Chisinau si peste 20 de localitati din suburbie. «Dat fiind faptul ca acest obiectiv a fost de o importanta majora pentru R. Moldova, Agentia pentru Constructii si Dezvoltarea Teritoriului ne–a permis sa executam lucrarile paralel cu elaborarea documentatiei de proiect si deviz. Ca atare, nu se permite asa ceva, mai intai se face proiectul, se expertizeaza si numai dupa aceea incep constructiile. In cazul dat, a fost urgentata procedura de constructie a obiectului. Aceasta teava traverseaza opt sate ale raioanelor Anenii Noi si Causeni, trecand prin cotele repartizate atat persoanelor fizice, cat si juridice. Inteleg ca oamenii sunt revoltati. Din cate stiu, au scris ca vor inchide traseul. Deci problema trebuie rezolvata», a conchis adjunctul Directiei Constructii Capitale. El crede ca urmeaza sa fie alocati bani de catre Ministerul Finantelor, deoarece proiectul a fost construit din contul bugetului de stat.

Nu sunt surse…

Valeriu Panzaru, seful Directiei Finantele Economiei Nationale si Investitii Capitale din cadrul Ministerului Finantelor, a mentionat pentru Ziarul de Garda ca satenii raioanelor Causeni si Anenii Noi nu au fost despagubiti anul trecut deoarece Agentia Relatii Funciare si Cadastru (ARFC) a intarziat cu prezentarea actelor privind identificarea surselor de finantare. «In noiembrie 2007 ARFC s–a adresat la Minister in legatura cu aceasta problema. Am solicitat sa fie elaborat un proiect de hotarare prin care sa fie identificate sursele de finantare, ca noi sa achitam despagubirile. Aici insa actiunile Agentiei s–au stopat. Acum o luna ni s–a spus ca a fost epuizat Fondul de Rezerva. Atunci cand ni s–au adresat anul trecut, i–am sustinut, dar daca nu s–a solutionat problema la timp, noi ce putem face? Acum nu avem surse.» Potrivit lui Valeriu Panzaru, imediat ce va fi rectificata Legea Bugetului si restabilit Fondul de Rezerva al Guvernului, va fi inaintat un proiect de hotarare si satenii vor fi despagubiti.

Diana RAILEAN