Instrainarea patrimoniului sindical prin metode care ridica numeroase semne de intrebare, si cheltuielile exagerate pentru salarizarea angajatilor Confederatiei Nationala a Sindicatelor din R. Moldova (CNSM), pun la dubii activitatea de baza CNSM.

Cotizatiile de membru ale organizatiilor sindicale sunt cheltuite de CNSM pentru a acoperi salariile si primele administratiei organizatiei. In Hotararea Comitetului Confederal adoptata la 17 ianuarie 2008, cu privire la proiectul bugetului sindical al CNSM, descoperim ca, la sindicalisti, cotizatiile organizatiilor membre, in suma de 2 mil. 985 mii lei, sunt directionate, aproape exclusiv, spre salarizarea angajatilor aparatului CNSM. Din «sinteza cheltuielilor pentru realizarea activitatilor ce decurg din scopurile statutare ale CNSM» constatam ca 2 mil. 350 mii constituie suma salariilor «aparatului si membrilor biroului executiv», iar 100 mii de lei sunt «varsati» pentru premiile aceleiasi categorii de angajati.

De asemenea, CNSM la capitolul cheltuieli ce tin de activitatea statutara a institutiei, a alocat 600 mii de lei pentru finantarea ziarului «Vocea Poporului», 30 mii — pentru finantarea punctului medical, 65 mii — pentru finantarea activitatii organizatiei de femei si 30 mii — pentru organizatia de tineret. Din sinteza «cheltuielilor pentru realizarea activitatilor ce decurg din scopurile statutare ale CNSM» descoperim ca pentru 2007 institutia a cheltuit 150 mii lei pentru actiuni de masa, cultura fizica si sport (!).

Pentru comparatie mentionam ca, pe parcursul anului 2004, Comitetul Executiv al Confederatiei Sindicatelor Libere din R. Moldova «Solidaritate» a cheltuit 895 mii lei, dintre care doar 10 mii pentru premierea activului sindical, adica de 10 ori mai putin decat in anul trecut.

«Caderea» Cosmosului

Modul in care sunt cheltuite cotizatiile de membru ale organizatiilor sindicale nu sunt singurele actiuni ale CNSM care ridica mai multe semne de intrebare atat in randul analistilor economici, cat si in cercul unor parlamentari. In ultimii ani au fost inregistrate vanzari masive ale proprietatii sindicale. Cel mai relevant exemplu ar fi comercializarea complexului hotelier–turistic «Cosmos», la un pret derizoriu de doar 5 mil. de dolari.

La 7 iunie 2007, in cadrul sedintei in plen a Parlamentului, deputata Valentina Cusnir a cerut explicatii privind situatia creata la «Cosmos». «Proprietatile intreprinderii se vand dupa bunul plac al unor persoane. Este vorba de bunurile sindicatelor si e normal sa apartina membrilor sindicatului care a contribuit la aparitia lor, si nu unor persoane care si–au asumat aceste bunuri, cocotandu–se in fruntea unor sindicate ale puterii care, dupa ce au vandut si toate bunurile de la Sergheevka, vand tot ce a mai ramas la Chisinau si revin in sanul sindicatelor, de care se detasasera, facand mai multe lucruri murdare», a declarat deputata de la tribuna Parlamentului.

Fostii angajati ai hotelului «Cosmos», solicitand anonimatul, ne–au declarat ca pe ultima suta de metri fostii patroni au vandut la preturi derizorii bunurile care apartineau intreprinderii. De exemplu, hotelul avea in dotare trei masini al caror cost depasea cateva zeci de mii de lei. Pana la urma, automobilele au fost vandute la pret de 1 500 lei.

Incalcari de lege sub ochii Sindicatelor

Exemplul «Cosmos»– ului face parte din lista recenta a vanzarilor. Complexul sportiv «Condrita», cu o suprafata de 20 mii m. p., a fost vandut la un pret de 280 mii dolari, complexul sportiv «Moldova» — la pretul de 8 mil. lei, iar «Iunosti» — contra 12 mil. lei.

O alta problema, aflata in vizorul legislatorilor este «lichidarea» patrimoniului statului, aflat in Ucraina. La 8 noiembrie 2007, deputata Zoia Jalba, in sedinta in plen a Parlamentului, a cerut explicatii vizavi de averea statului, aflata pe teritoriul Ucrainei.

Este vorba despre sanatoriile R. Moldova care au fost construite inca in perioada sovietica si anume: «Victoria», «Serghei Lazo», «Zolotaia niva» , «Plai», «Orizont», «Medic», «Patria», «Solnecinii bereg», «Speranta», «Medic», «Pedagog», «Ciaika».

Guvernul nu are dreptul sa se implice

«Institutiile sanatoriale si de odihna sunt special falimentate, multe dintre ele nu functioneaza o perioada de timp ca apoi sa fie inchiriate sau procurate de mari demnitari din stat. Si aceasta incalcare de lege se face sub acoperirea sindicatelor, care organizeaza in aceste institutii controale fictive, doar de ochii lumii», a mentionat deputata Jalba.

Viorel Melnic, viceministrul Economiei si Comertului, a mentionat in raspunsul sau din 16 noiembrie 2007 ca «structurile guvernamentale, inclusiv Guvernul, conform Legii sindicatelor din 7 iulie 2000, art. 5, nu au dreptul sa se implice si sa controleze activitatea bazelor de odihna care sunt in subordinea sindicatelor, deoarece acestea au independenta totala in gestionarea obiectivelor sale».

Solicitat de Ziarul de Garda, vicepresedintele CNSM, Mihai Hancu, a mentionat ca, pana in prezent, Sindicatele au facut totul nu pentru a falimenta, dar pentru moderniza si revitaliza sistemul balneo–climateric din republica. «Cu 5 ani in urma, sanatoriile noastre lucrau cateva luni pe an, in prezent, acestea activeaza anul imprejur. Nu poate fi vorba de falimentare intentionata, cu scop de comercializare». Solicitat sa ne spuna cine monitorizata activitatea CNSM, vicepresedintele Hancu a enumerat — societatea si activul sindical. «Nu este un secret modul in care activeaza sindicatele».

Referindu–se la activitatea CNSM, Victor Parlicov, expert independent IDIS «Viitorul», a mentionat ca verificarea administrarii patrimoniului CNSM ar trebui efectuata de membrii acesteia, asociatiile sindicale ramurale, membre ale Confederatiei. «La noi, stilul de activitate al institutiei sindicale este pastrat inca din perioada sovietica, iar implicarea reala a membrilor in activitatea propriului sindicat sau a confederatiei este neinsemnata. Din aceasta cauza, nu neaga nimeni, pot exista abuzuri sau chiar fraude». Parlicov ne–a explicat ca, si in cazul sindicatelor, la fel ca si in alte domenii, daca sunt comise abuzuri sau acte de coruptie, acestea ar trebui investigate de catre instantele de resort. Referindu–se la modul in care CNSM isi gestioneaza veniturile, Victor Parlicov a mentionat ca, deoarece aceasta nu este o institutie bugetara, administratia isi poate lua salarii oricat de mari, atata timp cat membrii sindicatelor sunt gata sa plateasca acesti bani. «Daca oamenii accepta ca patrimoniul sindical sa fie vandut la preturi derizorii, cine poate fi in putere sa puna punct acestor abuzuri?», se intreaba Parlicov.

Reporter de Garda