Viata unei persoane care a decedat intr–un accident rutier chiar pe bd. Stefan cel Mare valoreaza, nici mai mult nici mai putin, un an conditionat. In cazul primarului Chirtoaca, oamenii legii au decis ca a fost necesar sa i se ia carnetul de conducere, atunci cand a tamponat un alt autoturism. In cazul lui Marcel Ghitac, insa, care a decedat chiar de ziua lui, fiind accidentat de catre un autoturism pe cand traversa pe zebra, vinovatul a fost condamnat la un an conditionat, pastrandu–i–se si carnetul de conducere.

La 21 noiembrie 2007, Marcel Ghitac urma sa implineasca 25 de ani, daca cu doua zile inainte, la 19 noiembrie, nu ar fi fost victima unui accident rutier chiar in fata Primariei mun. Chisinau.

Decedat de ziua sa, inmormantat de ziua logodnicei

Natalia Lazariuc, logodnica lui Marcel, a fost ultima care i–a vorbit tanarului si prima care a aflat despre moartea tragica a iubitului sau. «Nu ne vazusem de patru zile», isi aminteste printre siroaie de lacrimi Natalia. «Imi spunea la telefon, chiar in momentul in care traversa strada, ca ii este dor de mine. Nu au trecut decat cateva minute ca sa primesc un alt apel telefonic de pe numarul lui Marcel si sa aflu ca el nu mai este… Cel care m–a anuntat era un simplu trecator care a luat telefonul lui Marcel si a apelat ultimul numar pe care il formase logodnicul meu…».

«Lovitura a fost fatala», continua tanara printre lacrimi. «Cel pe care il iubesc mai mult decat orice si a carui mireasa urma sa fiu in curand, aflandu–se in coma, a decedat peste doua zile, in sectia de Reanimare a Spitalului de Urgenta. S–a intamplat chiar de ziua lui, cand urma sa implineasca 25 de ani». Marcel a decedat de ziua lui, dar a fost inmormantat de ziua iubitei sale, la 24 noiembrie 2007, cand aceasta a implinit 21 de ani.

Condamnat la un an conditionat

Dupa accident, viata lui Marcel s–a stins repede, procesul de judecata, insa, nu a avut loc decat peste trei luni. «Nici mama lui Marcel, nici eu nu am primit niciun semn de la oamenii legii», afirma Natalia care, dupa propriile investigatii, a aflat ca procesul urma sa aiba loc la 26 februarie 2008, la Judecatoria Centru. «Mi s–a parut dubios faptul ca, atunci cand, cu o zi mai devreme, l–am contactat pe judecatorul Nicolae Costin, acesta mi–a raspuns raspicat ca habar nu avea de acest dosar.»

Fara partea vatamata si fara martori, potrivit Nataliei, la sedinta de judecata cel vinovat de accident, Ion Constantin, a fost condamnat la un an conditionat, cu pastrarea permisului, judecatorul motivand ca infractorul traieste din soferie. «Imi apar niste dubii. De cand, oare, judecatorul se ingrijoreaza de starea materiala a vinovatului pe care il judeca?», se intreaba Natalia. «Nici macar amenda de 450 u. c., ceruta de procuror, nu a fost aplicata», adauga ea. «Chiar daca nu am primit citatie, am reusit sa fiu prezenta la proces. Dupa reactia judecatorului si a vinovatului, mi–am dat seama ca nu se asteptau ca la proces sa vina cineva care cunostea detaliile accidentului.»

«Vina soferului a fost demonstrata integral»

«In R. Moldova auzim la fiecare colt "Jos Coruptia", dar, cu parere de rau, coruptia "traieste si infloreste"», spune Natalia. »Din cele intamplate, putem intelege ca orice sofer poate comite un omor si scapa «basma curata»! Este, pur si simplu, o nebunie. Stiam ca legea e «oarba» in R. Moldova, dar nu–mi imaginam ca dreptatea poate fi calcata in picioare. In cazul primarului Dorin Chirtoaca, care pentru un accident de pe str. Bucuresti a fost lipsit de permis de conducere, a fost «anuntata» toata R. Moldova. In cazul lui Marcel, insa, cand chiar in fata Primariei a fost omorat un om, nici macar mama lui nu a fost chemata la procesul de judecata. De fapt, cu greu poti sa–i zici proces, fiind vorba, mai degraba, de o actiune ce incalca legile tarii si care nu e nimic altceva decat o alta faradelege».

Contactat de Ziarul de Garda, ofiterul de urmarire penala responsabil de accidentele rutiere, Ghenadie Ramari, dupa mai bine de patru luni, isi aminteste de acest caz si spune ca pietonul traversa strada regulamentar. «Cred ca vina soferului a fost demonstrata integral», mai afirma el.

Marcel, ca o piatra in parbriz

Vinovatul de acel accident, Ion Constantin, a recunoscut ca a fost condamnat la un an conditionat. «Daca fac ceva timp de un an, voi fi privat de libertate pentru alti trei ani, recunoaste tanarul, care spune ca i s–a permis sa pastreze carnetul de conducere. Ion Constantin afirma ca nu plateste nicio despagubire lunara. »Am suportat careva cheltuieli la inmormantare, am dat si pentru pomeni«, spune el.

Despre ziua de 19 septembrie, Constantin isi aminteste ca se deplasa pe banda din mijloc, iar pe banda din dreapta mergea un alt autoturism. «Eram in spatele acelui automobil. Ma deplasam cu 50 km pe ora. Nu am vazut cand Marcel incerca sa traverseze strada. Nici nu am reusit sa ma gandesc. El nu a reusit sa se opreasca, iar eu nu am reusit sa il zaresc. A fost ca si o piatra aruncata in parbrizul masinii». Chiar daca Ion Constantin afirma ca se deplasa cu 50 km pe ora, expertii spun ca este imposibil sa lovesti la o intersectie si sa te opresti la urmatoarea intersectie.

Si–a inmormantat sotul, apoi si singurul copil

Tot ce a primit partea vatamata, in cazul dat mama lui Marcel, Ludmila Rezaeva, care cu trei luni mai devreme isi inmormantase sotul, este un act prin care urma sa ceara sau sa refuze despagubirile materiale si morale. Femeia de 59 de ani a refuzat ajutorul din partea inculpatului.

«Mi–am pierdut copilul si nu as vrea sa impart aceasta durere cu cineva», ne–a spus Ludmila Rezaeva. «Nu am nevoie de ajutor si nu intentionez sa–l bag la inchisoare pe cel vinovat. Eu nu imi vand copilul, iar banii lor nu ar putea sa imi rascumpere durerea», mai spune mama raposatului, care si–ar dori sa instaleze un monument la mormantul fiului, motiv din care se gandeste ca, la cei aproape 60 de ani ai sai, sa mearga la munca in Italia. Femeia nu are nici pensie, pentru ca a muncit in Daghestan, Armenia. Unicul sau venit este din serviciul pe care il presteaza unei familii care i–a incredintat copilul spre ingrijire. «Am de toate», spune ea. «Dar am ramas singura intre patru pereti.» Durerea femeii este ca nu a primit citatie sa se prezinte la judecata, iar hotararea a fost luata in lipsa sa.

«In acest caz sunt doar un martor ocular, desi, in realitate, sunt »fara 2 minute« mireasa lui Marcel», adauga Natalia. «Din pacate, mirele meu nu a reusit sa–mi puna pe deget inelul de logodna, ca sa pot cauta acum adevarul. Dar la mormant i–am promis ca ii voi indeplini toate dorintele. El isi dorea foarte mult sa–mi croiesc o cariera. Asta voi face. Voi continua ceea ce nu a reusit sa faca Marcel. Cand eram cu el, nici nu simteam cum trece timpul. Acum numar zilele…»

Anastasia NANI