A fost o saptamana in care reglementarea transnistreana a revenit printre subiectele prioritare in presa. Nu a fost, insa, presedintele cel care a iesit in fata societatii, cu un mesaj televizat sau cu unul lansat in vreo conferinta. Toate stirile ne–au venit de la Moscova, dintr–un ziar rusesc, care a reusit sa–i solicite un interviu presedintelui.

Acesta a declarat sincer ca am fi pregatiti sa devenim «o zona de tampon cu statut neutru» in cazul in care Ucraina va adera la NATO. De fapt, acest pret il cere Rusia, pentru asa–zisa solutionare a diferendului transnistrean.

Voronin ne anunta din acel ziar ca documentele in acest sens ar putea fi semnate in timpul apropiat, lasand sa se inteleaga ca R. Moldova a ar putea parasi GUAMul. Presedintele a negat ca ar negocia in secret cu Rusia solutia problemei transnistrene, dar a confirmat ca optimismul sau este provocat de «relatiile stabilite cu Rusia».

Un partid politic, PLDM, ii cere presedintelui transparenta si consultari publice, cu formatiunile politice si cu societatea civila, in aceasta problema. MAE il acuza pe presedinte ca nu respecta Declaratia despre Independenta R. Moldova. Participantii la razboi mai raman baricadati in apartamentele din blocul Parlamentului de pe str. Corobceanu, de frica deputatilor, care ar putea sa–i scoata in strada, revendicandu–si dreptul la aceasta casa cu nivel sporit de confort, iar persoanele refugiate din Transnistria, pe timpul razboiului, incearca sa–si reia viata de la capat, in conditiile din dreapta Nistrului. Cei ramasi inca peste Nistru, privesc cu jind spre cei plecati atunci, ca peste o perdea intinsa in fata lor, pentru a ascunde niste imagini interzise. Martirii Grupului Ilascu au ajuns, in sfarsit, la libertate, dar s–a facut totul ca ei sa nu mai fie impreuna, sa nu mai aiba un mesaj comun.

Voronin spune ca are deja pregatite patru documente importante, dar nu zice niciun cuvant despre ura de dupa razboi, care s–a strecurat printre oameni. Sunt 16 ani de cand in stanga Nistrului nu s–a spus un cuvant de bine despre noi toti, cei din dreapta Nistrului. Sunt 16 ani de cand noi, de dincoace, am tot injurat regimul separatist, reprezentantii caruia, potrivit lui Voronin, au sanse sa ajunga din 2009 in Parlamentul de la Chisinau, devenind un fel de deputati ai nostri, ai tuturor. Ura de dupa razboi poate fi de moarte, deoarece este zidita pe victime. Despre aceasta ura, insa, e totala tacere, desi istoria arata ca, de obicei, lumea are nevoie de zeci de ani ca sa poata trece peste crimele razboaielor, fara sa le dea, insa, uitarii.

Aneta Grosu