«Primirea de catre functionari ai Ministerului Finantelor (MF), Ministerului Economiei si Comertului (MEC), dar si ai altor ministere a unor sume de circa 900 de lei lunar pentru participare trimestriala la sedintele consiliilor de administrare ale intreprinderilor de stat, in calitate de reprezentanti ai statului, nu este altceva decat o forma de "mita legalizata"».

La 30 octombrie 2007, Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei (CAPC) a fost sesizat de angajatii unei intreprinderi de stat (solicitand anonimatul), care invocau problema remunerarii reprezentantilor statului in consiliile de administrare.

Pana in 2006, constituirea consiliului de administrare in intreprinderile de stat nu era obligatorie. La 20 iulie 2006, insa, au fost efectuate modificari la Legea cu privire la intreprinderea de stat in vederea aplicarii principiilor administrarii corporative, conform carora, in intreprinderi, in mod obligatoriu, sunt instituite consilii de administrare, pentru conducere colegiala, fiind inclusi reprezentanti ai MEC, MF, ai fondatorului si ai colectivului.

«In scopul promovarii si protejarii intereselor statului in cadrul activitatii societatilor pe actiuni cu cota de stat, autoritatile administratiei publice centrale numesc reprezentanti ai statului. Acestia participa la adunarile generale ale actionarilor», a explicat pentru Ziarul de Garda Nicolae Gumenai, sef al Aparatului Guvernului. Cuantumul indemnizatiei lunare pentru membrii organelor de conducere ale societatilor pe actiuni, inclusiv al reprezentantilor statului, e stabilit de adunarea generala a actionarilor, iar al membrilor consiliilor de administrare ale intreprinderilor de stat — de fondator, in functie de rezultatele economice si poate fi de cel mult 3 salarii minime (art. 24, Legea salarizarii), adica 1200 de lei.

Reprezentantii statului nu sunt remunerati dupa merite

«Imperfectiunea Legii cu privire la remunerarea activitatii functionarilor publici care reprezinta statul majoreaza volumul obligatiunilor acestora. Faptul anularii indemnizatiilor ar conduce la refuzul autoritatilor administratiei publice centrale de a activa in cadrul organelor de conducere atat ale intreprinderilor de stat, cat si ale societatilor pe actiuni, iar munca lor in aceste structuri ar fi formala si ineficienta. In aceste conditii ar fi dificil de promovat politica statului», a mentionat in raspunsul sau pentru CAPC Igor Dodon, ministrul Economiei si Comertului.

Numarul total al functionarilor publici in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale care exercita functia de reprezentant al statului in consiliile de administratie ale intreprinderilor de stat si ale societatilor pe actiuni cu capital de stat este de 227 persoane.

Numarul conducatorilor autoritatilor administratiei publice centrale si adjunctilor acestora care exercita functia de reprezentant al statului in consiliile de administratie ale intreprinderilor de stat si ale societatilor pe actiuni cu capital de stat e de 15 persoane.

Conform datelor Registrului de Stat al intreprinderilor si organizatiilor la data de 01.01.2008 figureaza inregistrate 143 268 de intreprinderi, dintre care:

• 5 002 societati pe actiuni
• 1 491 intreprinderi de stat si municipale

Venitul varsat in bugetul de stat de intreprinderile de stat si societatile pe actiuni cu capital de stat: in 2004 — 310718,5 mii lei, in 2005 — 347565,9 mii lei si in 2006 — 579534,4 mii lei.

Potrivit prevederilor Legii nr. 1134–XII din 02.02.1997 privind societatile pe actiuni si Regulamentului cu privire la reprezentarea statului in societatile economice, autoritatile publice centrale numesc reprezentantii statului in societatile pe actiuni cu cota de stat. Statul poate avea doar un singur reprezentant intr–o societate, care poate reprezenta statul doar intr–o singura societate pe actiuni. In cazul intreprinderilor, persoana numita sa reprezinte interesele statului isi poate exercita functia in cel mult trei institutii de stat.

Remarcam mai sus ca, in R. Moldova, isi desfasoara activitatea aproximativ 6500 de societati pe actiuni, intreprinderi de stat si municipale, in componenta consiliilor de administrare ale carora, in mod obligatoriu, este cate o persoana care reprezinta interesele statului. Numarul total al acestora (persoanele care exercita functia de reprezentanti ai statului) nu depaseste cifra de 250.

Cum e posibil ca 250 de reprezentanti ai statului sa activeze in 6500 de institutii de stat, daca acestia nu au dreptul sa reprezinte statul decat intr–o singura unitate economica sau daca o persoana poate fi cel mult in consiliul de administrare a trei intreprinderi de stat?

«Conform legii, numarul persoanelor desemnate sa reprezinte statul in intreprinderi si in societatile pe actiuni ar trebui sa fie de trei ori mai mare decat numarul total al acestora. Nu toate intreprinderile de stat, insa, au consilii de administrare in componenta carora ar fi inclus si un reprezentant al statului. Printre acestea sunt intreprinderile din subordinea Ministerului Justitiei (Departamentul Institutiilor Penitenciare), Ministerului Culturii (unele teatre cu statut de intreprinderi de stat). In silvicultura, am propus candidati, dar au fost respinsi. In componenta consiliului de administrare al unei intreprinderi de stat numarul reprezentantilor statului variaza de la trei, la sapte persoane. Cu regret, consiliile de administrare sunt cele care decid cum vor fi remunerati reprezentantii statului», considera Mihai Dorog, seful Directiei Administrarea Proprietatilor Publice din cadrul Agentiei Proprietati Publice de pe langa MEC.

Fondatorii intreprinderilor de stat — nemultumiti

Nemultumirea fondatorilor intreprinderilor de stat este provocata de faptul ca ele, odata cu modificarea legii din 2006, la fel ca si societatile pe actiuni, trebuie sa transfere in bugetul statului o parte din venitul net.

«In consiliul de administrare al intreprinderii, reprezentantii statului reprezinta intreg spectrul de interese ale statului: reprezentantul de la MF este interesat in completarea bugetului, Ministerul Ramural este mai mult interesat in dezvoltarea intreprinderii, iar MEC ocupa o pozitie orientata spre imbunatatirea bugetului de stat. Astfel, se creeaza o balanta de interese», spune Dorog.

Angajatii intreprinderii de stat care au refuzat sa–si divulge numele neaga existenta acestei balante. «Reprezentantul statului in intreprinderile de stat nu contribuie la dezvoltarea acestora, iar controalele abuzive impiedica desfasurarea normala a activitatii intreprinderii», sustin petitionarii anonimi de la una dintre intreprinderile de stat.

Cand se impart banii

Mihai Dorog a mentionat ca problemele incep atunci cand se decide ce parte din venit va fi defalcata in buget si ce parte din venit ii ramane intreprinderii pentru dezvoltarea sa si pentru fondul de rezerva al acesteia.

«Bineinteles, multi sunt nemultumiti de modificarile legii despre impozitarea venitului anual al acestora. Nu cred ca e vreo intreprindere in care dezvoltarea este inoportuna, motiv din care ar accepta sa transfere in haznaua statului intregul venit. Conform hotararii Guvernului, intreprinderile trebuie sa aloce in buget circa 30% din profitul net obtinut dupa impozitare. Cu cat mai bine activeaza intreprinderea, cu atat mai mare e impozitul. Statul trebuie sa aiba cu ce mentine aparatul de conducere si alte structuri bugetare: politia, medicina, invatamantul etc. Reprezentantii statului au menirea de a semnala ministerelor pe care le reprezinta despre starea lucrurilor de la intreprinderea respectiva. Reprezentantul supravegheaza sa nu fie efectuata vreo tranzactie in detrimentul statului, care ar duce la micsorarea cotei statului sau la diminuarea valorii patrimoniului sau», mai spune Mihai Dorog.

Ca prin sita

Cu ce se ocupa un reprezentant al ministerului in cadrul intreprinderii? Raspuns la aceasta intrebare ne–a dat Constantin Garbu, sef al Serviciului juridic al Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, presedintele Consiliului de Administrare al IS «Calea Ferata».

«Consiliul de Administrare discuta despre procurari, vanzari, instrainari, despre darea in arenda. Toate au loc doar cu acordul acestuia. In acelasi timp, la minister activeaza o comisie speciala care, la randul sau, examineaza chestiunile ce vizeaza activitatea intreprinderii de stat mentionate. E ca si cum ai da prin sita. Daca sunt unele incalcari in cadrul intreprinderii, acestea sunt depistate, apelandu–se imediat la organele competente in combaterea coruptiei: politia, procuratura, CCCEC. Reprezentantii ministerelor au functia de a preveni coruptia. S–a elaborat si un plan special. In rest, toate functiile sunt stipulate in regulament. Prin intermediul reprezentantilor statului se asigura un control din partea statului in cadrul intreprinderilor de stat», explica Constantin Garbu. Intrebat despre remunerare, el a raspuns scurt: «Cat prevede legislatia». Suma exacta nu a putut–o numi, pe motiv ca banii sunt transferati pe card.

Lovitura pentru bugetul intreprinderilor de stat

Angajatii intreprinderilor de stat nu mai inceteaza sa ocupe liniile telefonice ale institutiilor de prevenire si combatere a coruptiei, explicand ca prezenta reprezentantilor ministerelor in cadrul consiliilor de administrare ale intreprinderilor este inutila. Intreprinderile de stat nu sunt motivate sa le remunereze activitatea sau, mai bine zis, absenta acestora de la adunarile generale. In schimb, ministrul Igor Dodon are cu totul alte planuri pentru intreprinderile de stat si societatile pe actiuni:

«Excluderea indemnizatiilor lunare pentru reprezentantii statului va conduce la o inechitate intre membrii organelor de conducere ale societatilor pe actiuni si ale intreprinderilor de stat care sunt functionari publici si care nu sunt. Modul stabilit de salarizare a membrilor consiliilor de administrare este ineficient, deoarece nu este corelat cu rezultatele activitatii economico–financiare ale unitatilor conduse. Astfel, in scopul asigurarii unei diferentieri obiective a cuantumurilor indemnizatiilor lunare, in functie de marimea intreprinderii si rezultatele activitatii acesteia, MEC este disponibil sa elaboreze si sa prezinte in termen util un proiect de lege pentru modificarea art. 24 al Legii salarizarii nr. 847 din 14.02.2002».

Svetlana PANTA

Investigatia ziaristica a fost initiata ca urmare a adresarilor facute la linia fierbinte anticoruptie tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansata in cadrul proiectului «Sensibilizarea populatiei despre fenomenul coruptiei», implementat de Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chisinau.