Inchisorile politice
ale sec. 21
Aneta
Grosu |
Plecarea lui Fidel Castro, dar nu si a comunismului din Cuba, dezvaluie date impresionante despre regimul politic din aceasta tara, situata pe o splendida insula din Caraibe. Desi, in ultimele luni, zeci de detinuti politici au parasit lagarele de detentie, cele 254 de inchisori politice cubaneze, lagare de munca si ferme de «reeducare» mai raman populate de oameni considerati ostili regimului.
In cei 40 de ani de guvernare Castro, mii de «contrarevolutionari» au disparut fara urma. O treime din populatia Cubei locuieste in SUA, iar mii de cubanezi sau pierdut in apele marii, incercand sa treaca inot in America. In ultimii 25 de ani, Crucea Rosie nu a mai avut acces pe insula Cuba, iar cubanezii au invatat sa traiasca in frica si saracie starea de fericire. In Cuba, Parlamentul este unicameral, nu exista opozitie, iar Partidul Comunist este singura formatiune politica in lege.
Constitutia Cubei (la fel ca si a noastra) dedica un capitol special Drepturilor omului. Acesta le ofera cubanezilor dreptul la munca, securitate sociala, protectie, igiena, ingrijire medicala. Sunt garantate libertatea de opinie, libertatea religioasa si de asociere.
La 25 februarie, cand in Cuba, dupa 40 de ani de totalitarism, Fidel se retragea oficial de la putere, regimul comunist din R. Moldova implinea 7 ani de guvernare. Asa cum orice aniversare e un prilej de bilanturi, vom enumera mai jos cateva «impliniri» ale regimului de la noi, inregistrate in ultimii 7 ani.
Desi, oficial, in R. Moldova nu exista inchisori politice, ca institutii speciale, persoanele care sau ales cu dosare intentate pe criterii politice ar putea completa cu bine spatiile unor penitenciare extinse. Vladimir Sarban, Grigore Gorea, Ion Paladi, Valeriu Mostovoi, Constantin Tanase, Valeriu Saharneanu, Serafim Urechean, Nicolae Becciev, Nicolae Andronic, Valeriu Pasat
Si alte, zeci de persoane, sunt cercetate penal, dar, de frica incapacitatii lor in fata justitiei, prefera sa incline capul sau sasi mituiasca (cu siguranta, sunt si astfel de cazuri) calaii.
Un om povestea recent cum a scapat
de un dosar. Judecatorul ia cerut 50 de mii
ca sal lase la libertate. Nui
avea. Sia luat un ragaz, de doar cateva
ore, deoarece judecatorul nu accepta sa amane. «Am adunat
de la rude, de la colegi, am luat un imprumut,
lasand masina in calitate de gaj. Mam prezentat
la judecatorie cu un pachet de bancnote diferite.
Mia dat un plic. Am numarat banii
in fata lui si iam pus in plic. Lam incleiat.
A zis sa il astept si a iesit din birou. A lipsit
vreo 10 minute (ulterior am inteles ca a verificat
daca nu am adus dupa mine vreun "operator de flagrant"),
dupa care a intrat si mia spus sa las
plicul in safeu. Asa am devenit liber», povesteste omul.
Din respect pentru familia sa, voi reveni alta data la acest
subiect.