Desi nu este prevazuta de lege, colectarea lunara a fondului scolii sau a fondului clasei exista. La aceste cheltuieli, mai adunam o cutie de bomboane, in semn de atentie, o bratara de aur, ca e ziua dirigintei, taxa de inscriere la studii, care depaseste mia de lei, meditatiile obligatorii, si ajungem la concluzia ca, in R. Moldova, invatamantul e «gratuit» pe banii parintilor.

Taxele liceelor si gradinitelor difera, de la 50 la 150 de lei. Elevii sustin ca nimeni nu ii obliga sa vina lunar cu banii de acasa, insa daca nu o fac, profesorii se uita la ei «stramb». Astfel, elevii se obisnuiesc de mici sa dea indirect profesorilor bani, daca vor sa fie tratati cu priviri mai ingaduitoare.

Potrivit unui studiu din 2007, «Platile informale in institutiile de invatamant preuniversitar», (http://www.ipp.md/biblioteca1.php?l=ro&id=139), realizat de Institutul de Politici Publice, parintii sunt nevoiti sa contribuie prin niste plati suplimentare la cele prevazute de lege, pentru a le asigura copiilor o nota mai mare si conditii mai bune de studii.

Studiul evalueaza ca suma totala a cheltuielilor suportate de parinti pentru educatia copiilor in invatamantul primar si secundar, timp de un an scolar, e de circa 1.687 mil. lei si depaseste resursele financiare alocate de stat in acest domeniu.

Cadouri de 25 milioane pentru profesori

In plus, parintii cheltuiesc anual 118 mil. lei pentru lectii suplimentare, dintre care 92 mil. pentru lectii individuale si 26 mil. pentru lectii in grup. Pentru cadourile profesorilor parintii platesc 25 mil. lei, iar pentru examene 6 mil. lei.

In opinia parintilor, cauzele principale de raspandire a fenomenului platilor suplimentare sunt finantarea insuficienta a institutiilor de catre stat, salariile mici ale profesorilor si dorinta elevilor si a parintilor de a avea note mari, in special la testari si examene.

In 2001, Ministerul Invatamantului de atunci a adoptat Hotararea privind instituirea asociatiilor obstesti ale parintilor in sprijinul invatamantului. Fara a tine cont de anumite puncte care reglementeaza procedura de colectare a banilor, membrii consiliului de administrare a asociatiilor, in cele mai dese cazuri parinti care vroiau sa se puna «bine» pe langa profesori, obligau, pur si simplu, elevii sa contribuie «benevol» cu anumite sume de bani. Asta, desi statutul asociatiilor in cauza, citam din punctul 4.8,  interzice «actiunile de fortare a parintilor privind aderarea lor la asociatia obsteasca, implicarea elevilor in procesul de colectare a banilor si acumularea banilor de la parinti in alte scopuri, neprevazute de prezentul Statut (fondul clasei, fondul scolii, cadouri cu ocazia diferitelor ceremonii)».

«Ma-ta nu-ti da bani, n-ai sa fii invatat»

Eugenia P., fosta profesoara, este mama a doi copii. Ambii frecventeaza o gradinita din Chisinau. «Stiu despre existenta asociatiilor obstesti ale parintilor in sprijinul invatamantului, insa nu cred ca acestea au fost infiintate in toate institutiile de invatamant in care se colecteaza bani. Lucrul care ma indigneaza cel mai mult este faptul ca, desi directorii de scoli si gradinite in cele mai dese cazuri sunt initiatorii sau cei care permit colectarea platilor neformale, langa biroul lor poti vedea scris cu litere de-o schioapa: "Se interzice colectarea banilor de la parinti!". Situatia educatorilor copiilor mei este una jalnica. Deseori ei sunt nevoiti sa "cerseasca" bani. Taxa pentru copil e de 90 de lei pentru o luna, dintre care 20 sunt pentru fondul gradinitei, restul banilor se impart intre doua educatoare si o dadaca. Platesc, pentru ca imi dau seama ca niciun educator in ziua de azi nu poate supravietui cu un salariu de 500 de lei. Deoarece am doi copii care merg la aceeasi gradinita, am un rabat de 20 de lei. Sunt indignata de faptul ca, uneori, desi achitam lunar bani in acest fond, suntem fortati sa suportam si cheltuieli imprevizibile, cum ar fi cele destinate vopsirii gardurilor, procurarii draperiilor etc. De cand platesc fondul gradinitei, nu am primit niciun bon care ar demonstra ca am achitat acesti bani!»

Eugenia sustine ca, la capitolul «plati neformale», situatia din gradinite e mai «blanda» decat in scoli si licee, deoarece educatorii, spre deosebire de profesori, sunt mai toleranti. «Acum cativa ani, am lucrat in calitate de psiholog scolar. O profesoara teroriza elevii cu fraze de tipul: "Ma-ta nu-ti da bani, n-ai sa fii invatat"».

Estorcarea de bani, «legalizata» de Guvern

«In general, banii in institutiile de invatamant se colectau si pana la crearea asociatiilor obstesti ale parintilor in sprijinul invatamantului. De fapt, prin constituirea acestor asociatii a fost »legalizata« estorcarea de bani in scoli si gradinite», sunt de parere juristii din cadrul Centrului de Analiza si Prevenire a Coruptiei (CAPC). «Potrivit statutului asociatiilor in cauza, parintii sunt cei care ar trebui sa convina de comun acord asupra marimii cotizatiilor si, respectiv, fiecare dintre ei sa fie invitat sa contribuie cu o anumita suma de bani, procedura nefiind obligatorie. Majoritatea parintilor, insa, constienti de faptul ca aceasta plata este una benevola, sunt siguri ca, in momentul in care vor refuza sa plateasca, copilul lor va fi marginalizat».

Potrivit juristilor CAPC, una dintre probleme e si lipsa unor bonuri de casa care ar demonstra ca banii au fost investiti pentru imbunatatirea calitatii studiilor.

«De cele mai dese ori, banii se duc intr-o gaura neagra. Cel mai straniu este faptul ca, in anumite institutii de invatamant, fondul scolii este sprijinit chiar si atunci cand copiii sunt in vacanta. Pe langa cotizatiile pe care le achita parintii, mai apar tot felul de urgente imprevizibile».

Ministerul Educatiei tolereaza coruptia

In cadrul CAPC functioneaza linia fierbinte (92-79-79), la care pot apela persoanele care cunosc cazuri de coruptie. Mai multe cazuri sesizate de cetateni se refera la colectarea ilicita a banilor in institutiile de invatamant.

«Un parinte a doi copii ne-a telefonat indignat ca elevilor li s-au cerut cate 50 de lei pentru a schimba usa de la cabinet. Un alt caz, destul de bizar, se refera la un profesor de fizica care le-a solicitat copiilor din toate clasele sa colecteze bani pentru a-si cumpara computer. Poate e o chestie motivata, deoarece profesorul vrea sa se cultive, dar ea nu trebuie sa fie facuta din contul elevilor, cel mai urat in toata aceasta chestie e faptul ca s-a cerut lista elevilor care au achitat bani. De fapt, platind acesti bani, cumperi bunavointa educatorului sau a profesorului, lucru care este ingrozitor, deoarece realizezi ca, in lipsa acestor plati, copilul tau va fi neglijat si marginalizat. Intr-o scoala sunt destul de multi elevi. Daca analizezi cati bani se aduna in fiecare luna, realizezi ca sunt sume impresionante, fara a putea afla cum anume sunt cheltuiti acesti bani.

Ori de cate ori ne-au fost adresate astfel de telefoane, am sesizat Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC) si Ministerul Educatiei si Tineretului (MET). Daca CCCEC ne ofera niste raspunsuri sablonate, in care ne asigura ca «Aspectele expuse (in sesizare, n.r. ) nu au fost confirmate, din care motiv investigatiile au fost sistate», atunci de la MET nu primim niciun raspuns«, sustin expertii CAPC.

Porivit juristilor CAPC, deseori, problema cea mai importanta in investigarea cazurilor de acest gen este ca parintii care se adreseaza la centru ezita sa-si dezvaluie identitatea, preferand anonimatul. Pentru initierea unei proceduri penale, insa, ar trebui sa existe o plangere concreta.

De obicei, ofiterii CCCEC, mentioneaza in raspunsurile adresate la sesizarile CAPC despre oportunitatea de a convinge parintii care semnaleaza coruptia in sistemul educational, sa conlucreze cu subdiviziunile CCCEC pentru documentarea faptelor, ceea ce ar determina minimalizarea fenomenului.

Solicitata de Ziarul de Garda, sefa Directiei invatamant preuniversitar din cadrul Ministerului Educatiei si Tineretului, Nadejda Velisco, oferindu-ne Hotararea privind instituirea asociatiilor obstesti ale parintilor in sprijinul invatamantului, a mentionat ca orice informatie referitoare la subiectul in cauza poate fi solicitata doar in scris, de la consilierii ministrului Tvircun.

Recompense ilicite si mita

Potrivit studiului «Platile informale in institutiile de invatamant preuniversitar», afectati de platile din invatamant sunt: familia, deoarece banii se iau din buzunarul parintilor, si acest lucru se resimte in special in familiile cu venituri mici; profesorii, care sunt «impusi sa cerseasca» bani, din cauza salariilor mici; si copiii, pentru ca, de multe ori, chiar daca familia plateste bani, acestia sunt investiti in edificiile institutiilor, si nu in imbunatatirea calitatii studiilor.

In aceeasi ordine de idei, pe parcursul anilor 2005–2006, CCCEC a intentat 68 de cauze penale privind infractiunile comise in invatamant, dintre care 34 de dosare au fost trimise in instanta de judecata. Dosarele penale au fost deschise pentru abuz de serviciu, trafic de influenta, folosirea documentelor oficiale false, primirea de recompense ilicite si darea de mita. In anul 2007, CCCEC a intentat impotriva angajatilor din invatamant 57 de cauze penale pentru aceleasi infractiuni. «In majoritatea cazurilor dosarele penale au fost intentate conducatorilor institutiilor de invatamant care abuzeaza de postul pe care il detin in scopuri personale. Au fost si cateva situatii in care parintii ne-au sesizat privitor la cazurile cand au fost fortati sa dea bani profesorilor. Schema in aceste cazuri este destul de lucrativa, noi primim adresarea din partea parintelui, fie facuta prin linia fierbinte, fie chiar prin solicitare in scris. Apoi, colaboratorul operativ, in conformitate cu prevederile Codului de Procedura Penala, ia toate masurile operative, de la documentare pana la retinere. Pentru obtinerea unei baze bune de probe, ca dosarul sa ajunga in instanta de judecata, de obicei se organizeaza flagrantul», a declarat pentru Ziarul de Garda Alexandru Gasca, ofiter de presa al CCCEC.

Elevii — indicatorul averii parintilor

Psihologul Angela Nicolau sustine ca problemele de sistem sunt cele care genereaza coruptia. «E adevarat ca, in prezent, salariul unui profesor e mizer, dar oare persoana care a ales profesia in cauza nu stia despre acest lucru? Care au fost criteriile ce au determinat-o sa faca aceasta alegere — posibilitatea de a obtine un loc de studii achitat de stat (in cazul facultatilor de matematica, fizica, chimie, biologie, etc.) sau, din start, presupunea ca viitoarea profesie ii va oferi posibilitatea de a obtine un venit in plus? Spunand acest lucru, nu vreau sa jignesc pe nimeni, insa nu e un secret ca in institutiile de invatamant este instituit un sistem de remunerare »benevol«, aici se includ fondul scolii, orele suplimentare contra plata, reparatia salilor de clasa, zilele de nastere ale profesorilor etc. Situatia a fost creata, pe de o parte, de conditiile proaste de salarizare a profesorilor, iar pe de alta parte, de catre parinti, care uneori accepta situatia, chiar exagerand-o. De la inceput, profesorul accepta banii cu sfiala, mai tarziu insa, simtindu-le gustul, incepe sa ceara deschis acest lucru. In consecinta, elevul care nu ofera bani este intimidat. Tinand cont de atmosfera din scoli, unde elevii sunt indicatorul averii parintilor, iar telefoanele mobile si hainele sunt mai importante decat cunostintele, copiii care refuza sa dea bani devin tinta batjocoririlor din partea profesorilor in clasele de liceu si din partea colegilor, in clasele primare. Ca rezultat, un astfel de elev, pe langa faptul ca are posibilitati financiare limitate, devine complexat si din cauza faptului ca este izolat de catre colegi, ceea ce poate cauza un comportament agresiv fata de acestia.

Sa ne intrebam daca pot fi puse pe aceeasi balanta necesitatile materiale si personalitatea copiilor nostri. Profesorul trebuie sa ramana acel care seamana intelepciune si bunatate, si nu sa devina un exemplu al mercantilismului acestei societati«.

Diana RAILEAN