CCCEC anunta, la 23 iulie 2007, retinerea cetatenilor Valeriu Burghelea si Vladimir Menin, banuiti in estorcarea si primirea mitei in valoare de 480 mii lei.

Potrivit ofiterilor CCCEC, la centru s–a adresat directorul unei societati pe actiuni care a declarat ca cei doi, Burghelea si Menin, ar fi estorcat de la el 480 mii lei pentru asigurarea castigului unui tender organizat pentru reconstructia Spitalului din Glodeni.

Potrivit comunicatului CCCEC, suma de 480 mii lei constituia 4% din 12 mil. lei — costul total al lucrarilor de reconstructie a Spitalului din Glodeni. Tenderul era organizat de Consiliul raional Glodeni si castigat de catre societatea condusa de directorul care i–a denuntat pe cei doi la CCCEC. 25% din suma estorcata, potrivit anchetatorilor, urma sa le revina cetatenilor Burghelea si Menin, 75% fiind destinate unor persoane cu functii de raspundere din cadrul Ministerului Sanatatii.

Cazul a ajuns la CEDO

In aceeasi zi, pe cazul dat a fost pornita o cauza penala, in conformitate cu art. 326, Cod penal, «Trafic de influenta», iar cei doi banuitii au fost inchisi dupa gratii. Au urmat mai multe sedinte judiciare in care, potrivit avocatului Ghenadie Tatar, instantele nu au tinut cont de argumentele si probele prezentate de el, in calitate de aparator al lui Burghelea, privind eliberarea acestuia, iar procurorii au respins in mod repetat aceste cereri.

Ghenadie Tatar sustine ca retinerea clientului sau pana in ziua de 8 noiembrie 2007 a fost neintemeiata, lipsind vreun argument legal pentru arestare. «Este din nou vorba de o retinere ilegala a pesoanei si despre incalcarea drepturilor omului», spune Tatar, precizand ca CEDO a primit deja pachetul de acte care reflecta ilegalitatea acestui caz.

Nicio legatura cu Spitalul din Glodeni

Solicitata de Ziarul de Garda, Tamara Lipciuc, reprezentanta Directiei Constructii din cadrul Consiliului raional Glodeni, ne–a confirmat faptul ca, pentru reconstructia Spitalului, a fost efectuat un tender, insa costul lucrarilor era de 10 mil. 989 mii si nu de 12 mil. lei, iar licitatia avuse loc in februarie, cu cinci luni inainte de retinerea celor doi de catre CCCEC.

«Acest caz se refera poate la tenderul de procurare a utilajului medical, nu la reconstructia spitalului. In prezent, lucrarile de reparatie a blocului A 1 se finiseaza. Executor al acestor lucrari este firma Ignis–Electrum».

Valeriu Jeghiu, director–adjunct la Spitalul din Glodeni, a mentionat ca nu cunoaste nimic despre acest caz, intrebandu–se ce legatura au cei doi cu problemele de reconstructie a spitalului. «In privinta utilajului medical, nu avem incaperi pentru instalarea lui. Ministerul Sanatatii e cel care procura utilajul, iar consiliile raionale s–au obligat sa pregateasca incaperile pentru montarea acestuia. Am fost intrebati daca avem posibilitate sa receptionam niste utilaj medical. Noi am refuzat, deoarece am constatat ca incaperile in care se preconizeaza depozitarea acestuia nu sunt reparate. La moment, nu avem unde interna bolnavii, cum putem vorbi despre primirea utilajului medical?»

Valeriu Burghelea banuieste ca retinerea sa a fost facuta la comanda fostului sau patron,Vladimir Gherman, care s–a folosit de firma Ignis–Electrum pentru a–l pune «la racoare».

«Am activat in calitate de director financiar in cadrul Companiei "Moldan", care se ocupa de promovarea echipamentului medical pe piata R. Moldova. La inceputul anului 2007, reprezentantul firmei Ignis–Electrum, Victor Lacatus, ne–a propus sa participam, alaturi de aceasta firma, la un tender de reconstructie a spitalului din Glodeni. A venit cu o indreptare de la Ministerul Sanatatii. Am fost de acord si am participat impreuna cu ei la acest tender, in calitate de subantreprenori "Ignis–Electrum" la reconstructia spitalului, "Moldan" urmand sa se ocupe de asigurarea cu utilaj medical. In final, la noi a ajuns informatia potrivit careia tenderul nu a fost castigat. In paralel, activam in calitate de contabil la firma "Macon–M" SRL, care detinea licenta in constructie. Mai tarziu, acelasi Victor Lacatus mi–a propus sa particip din nou la un tender, dar deja din partea "Macon–M". Am fost de acord, iar tenderul a fost castigat, si lucrarile au inceput. Neintelegerile au aparut atunci cand mi–am dat seama ca ceva nu e curat la mijloc, deoarece actele care mi se prezentau nu erau in regula. Am cerut explicatii, mi–au spus ca au sa se clarifice, si s–au clarificat… Banuiesc ca s–au unit si cu "Moldanul", deoarece am fost dat afara de acolo, din cauza ca nu am vrut ca cineva sa–si rezolve problemele financiare pe seama mea.

L–am invitat pe directorul Companiei «Moldan», care era plecat in SUA, sa se clarifice cu toate problemele. Si s–a clarificat. Intre timp, eu am fost inchis».

Nu trebuie sa ne implicam in «chestia» asta

Solicitat de Ziarul de Garda, reprezentantul Ignis–Electrum, Victor Lacatus, a mentionat ca toate acuzatiile lui Burghelea sunt niste minciuni. «V–as spune un lucru: nu ar trebui sa va implicati in chestia asta, in primul rand. In al doilea rand, el e un om foarte mincinos si foarte cum o spun rusii "scolizchii". El nu mai stie ce poate sa mai faca ca sa iasa cu fata curata, dar fata lui si mainile sunt murdare. Vladimir Gherman, fostul sau patron la "Moldan", este o persoana cumsecade. I–a incredintat conducerea firmei, cat a fost plecat in SUA. El, insa, s–a folosit de firma in scopuri proprii. Nu a tinut cont de faptul ca in spate erau oameni care trebuiau salarizati si constructii de finisat. Ce fel de om este daca a ajuns sa se planga pe la ziare?».

Vladimir Gherman, fostul patron a lui Valeriu Burghelea, are afaceri in SUA. Printr–un email, Ziarul de Garda i–a solicitat pozitia privind retinerea lui Valeriu Burghelea si implicarea sa in acest caz.

«In prezent, echipa Ziarului de Garda investigheaza cazul retinerii lui Valeriu Burghelea, fostul dvs angajat. Tinand cont de faptul ca Burghelea a ocupat functia de director financiar in cadrul Companiei "MolDan", am aprecia daca ne–ati oferi informatia pe care o solicitam.
1. Care este pozitia dvs vizavi de retinerea lui Burghelea?
2. Din ce cauza a fost concediat Valeriu Burghelea in vara acestui an?
3. Valeriu Burghelea sustine ca arestarea sa fusese efectuata la comanda dvs. Cum comentati aceste acuzatii?
4. Este adevarat ca suntei gata sa oferiti 50 mii $ doar ca sa–l vedeti din nou dupa gratii?»

Pana astazi pe adresa electronica a Ziarului nu a parvenit niciun raspuns din partea lui Vladimir Gherman.

«In R. Moldova, totul e posibil de cumparat cu bani»

Intre timp, Valeriu Burghelea nu mai este dupa gratii insa, sustine el, nimeni nu ii garanteaza ca maine nu va fi din nou retinut ilegal.

— Ce faceati la 17.07.2007?

— La 17.07.2007, am fost retinut de CCCEC si inchis in izolatorul acestei institutii, impotriva mea fiind intentat un dosar penal (la comanda), fara dovezi si probe. De la 17.07.2007, pana la 08.11.2007, am stat «la racoare» in izolatorul CCCEC, iar la 24.08.2007 am fost transferat in Penitenciarul nr.13 (mun. Chisinau, str.Bernardazzi nr. 3), unde m–am aflat pana la 08.11.2007.

— Cum au trecut cele 114 zile de detentie?

— E greu de spus… Am descoperit pentru mine o lume dictata de legile junglei. Am vazut cu propriii ochi in ce conditii pot supravietui oamenii. Am vazut cum se distrug sufletele si sortile unor fiinte, cazute in capcana sistemului ce sa format la momentul actual in R. Moldova. Vreau sa le multumesc din tot sufletul celor ce m–au sustinut si au fost alaturi de mine in acest rastimp.

— Ce fac oamenii inchisi pe nedrept in inchisori?

— Se distrug moral, sufleteste si psihic, pentru ca nu au destui bani sa–si cumpere libertatea.

Multi hotarasc sa se sinucida, punandu–si capat zilelor. Foarte putini, neavand bani, decid sa lupte cu sistemul nostru judiciar corupt.

— Cand ati avut posibilitatea sa va adresati la CEDO?

— Imediat cum am fost retinut, avocatul meu mi–a sugerat sa ne adresam la CEDO deoarece, in cazul meu, au fost incalcate multe articole ale Conventiei Europene si astfel va fi mult mai usor de luptat cu «Morile de vant» ale Justitiei R. Moldova.

— Cat de sigur sunteti ca nu veti fi sechestrat din nou?

— Nu sunt sigur deloc. Mai mult ca atat, sunt «presat» de anchetatorul V. Postovan care, facand abuz de serviciu, imi cauta «nod in papura» cu orice pretext dorind iarasi sa ma vada dupa gratii. Dupa zilele din penitenciar, fac un tratament medical complex, iar anchetatorul verifica diagnostica medicilor, ii sperie, ii ameninta, afirmand ca acest tratament este unul fals.

— Ce ne puteti spune despre instantele noastre de judecata care au prelungit de fiecare data mandatul dvs. de arest?

— Instantele de judecata sunt ca niste «zombi». Niciodata nu au luat in considerare argumentele si probele prezentate de avocat la judecata. De fiecare data, in demersurile procurorului, contrar cerintelor legii, nu era anexat niciun document ce ar confirma legalitatea aplicarii si prelungirii masurii preventive de arest. Tot de atatea ori, judecatorii sustineau demersul procurorului, respingand cererea aparatorului de eliberare provizorie sub control judiciar. Incheierile instantelor de judecata nu contineau niciun temei privind legalitatea prelungirii termenului de tinere sub arest, iar instanta de judecata se limita doar la reproducerea simpla a temeiurilor expuse in Codul de Procedura Penala, incalcand astfel al. (3) al art. (5) al Conventiei Europene pentru Apararea Drepturile Omului si a Libertatilor Fundamentale.

— Ce poti cumpara cu bani astazi in R. Moldova?

— Si mai inainte stiam ca, in R. Moldova, totul e posibil de cumparat cu bani, dar acum am simtit si pe propria–mi piele.

P.S.  Cu referire la acuzatiile aduse anchetatorului V. Postovan, ofiterul de presa al CCCEC, Alexandru Gasca, a declarat: «In cazul in care Burghelea considera ca este "presat" de un ofiter de urmarire penala, este in drept sa adreseze o sesizare la Procuratura Generala care–i va examina plangerea. Este o procedura legala. Nu pot sa ma exprim asupra faptului daca a fost sau nu efectuate careva abuzuri din partea vreunui ofiter, dar este lucrul ofiterului de urmarire penala sa prezinte in instanta de judecata probele care ar confirma sau infirma vinovatia persoanei».

EdeG