Poate sau nu un buget local sa devina ispita diavolului? Din ce cauza banii contribuabililor nu ajung pentru solutionarea problemelor sociale? Incerc sa raspund la aceasta intrebare prin intermediul unei analize a consecintelor guvernarii comuniste de la Orhei.

Detin al patrulea mandat de ales local, insa perioada 2003–2007 a fost dintre cele mai dificile in activitatea mea. Comunistii, desi obtinusera doar 13 mandate, isi gasisera aliati in cadrul altor formatiuni, acumuland 22 din 35 de mandate. Reprezentanti ai AMN, PPCD, PSL si PSD au format fractiunea de opozitie «Pro Europa». La Orhei, ca si in alte localitati, posturile–cheie au fost repartizate dupa principiul biletului de partid, in functia de presedinte al raionului fiind numit Evgheni Pisov, care, cu ceva timp in urma, se aflase in vizorul procuraturii, avand chiar intentat un dosar penal in baza art. 164/3 a CPRM, pentru eschivarea de la plata impozitelor in suma de 420 mii lei. Potrivit anchetatorilor, urmarirea penala a fost sistata pe 06.07.2001, in legatura cu numirea lui Pisov in functia de prefect de Orhei, conform Decretului presedintelui Voronin.

Afaceri protejate

La primele sedinte ale legislaturii trecute, Pisov cerea consiliului raional sa aloce circa 15 mii USD pentru procurarea unui microbuz. Decizia a fost respinsa, deoarece Aparatul presedintelui dispunea de cateva automobile, iar suma indicata era prea mare in raport cu preturile de piata. Dupa achizitionarea unui microbuz «Opel–Molveno», valoarea reala a caruia constituia pe piata 4–5 mii USD, am sesizat procuratura. Anchetatorii ne–au asigurat ca au fost cheltuite toate cele 15 mii USD. La o alta sedinta, am solicitat expertiza costului real al masinii, dar majoritatea comunista si–a protejat tranzactia. In scurt timp, s–a constatat ca microbuzul este inutil pentru CR Orhei si a fost oferit firmei de turism «Orhei–Tur». Si acolo, insa, masina era inutila. Cine s–a pricopsit cu vreo 130 mii de lei din bugetul local? Intrebarea a ramas fara raspuns. Peste putin timp, presedintele raionului si–a schimbat automobilul de serviciu cu un «Opel–Frontierra», achizitionat la un pret de 95 mii de lei. Dupa cateva luni, Pisov a inteles ca are alta pasiune — o «Skoda», daruita, cica, de seful statului, dar restituita Chisinaului dupa cunoscutul scandal al «Skodelor», din cauza caruia, in noul automobil, presedintele raionului s–a plimbat doar jumatate de an.

In 2005, Pisov s–a urcat intr–un BMW–520, care costa 147559 lei. Finantarea s–a efectuat in lipsa votului CR si in conditii de intransparenta asupra operatiunilor de transfer.

Povestea mijloacelor de transport nu se incheie aici. Cu sustinerea majoritatii comuniste, CR Orhei, in loc de 98 mii km parcursi, a stabilit norma de parcurs a automobilelor de serviciu a guvernantilor locali de circa 140 mii km (in 2006), incalcandu–se flagrant Hotararea Guvernului Nr.1404 din 30.12.2005. De remarcat ca sedintele CR Orhei au fost monitorizate de catre reprezentantul Guvernului in teritoriu, Ion Nasalciuc, care a acceptat decizia colegilor sai de partid. Amintim ca Nasalciuc mai exercita si functia de prim–secretar al comunistilor din localitate. Pentru BMW–ul presedintelui s–a stabilit limita de 30 mii km, in loc de 14 mii, cat prevede norma stabilita de Guvern, Pisov, de facto, a parcurs, in 2006, cu 9,6 mii km mai mult, prejudiciind bugetul raional cu 11 044 lei, nemaivorbind de costurile reparatiilor BMW–lui. O situatie similara s–a repetat in timpul campaniei electorale–2007.

Recent, s–a depistat ca, de mai multe ori, petrolul pentru BMW a fost repartizat neintemeiat. Astfel, in perioada 13–18 martie 2006, Pisov s–a deplasat cu avionul la Moscova, insa foile de parcurs indica ca el s–ar fi plimbat circa 921 km prin Orhei. Desi timpul trece, nimeni nu a calculat cu exactitate cu ce suma au prejudiciat bugetul, la capitolul Transport, comunistii aflati la guvernarea raionulului.

Monumente ale guvernarii comuniste la Orhei

Asa cum banii publici se spala mai usor in constructii, conducerea comunista de la Orhei a tinut cont de aceasta «regula». In 2003, la una din sedintele CR, presedintele raionului a propus ca anul 2004 sa fie declarat an al dezvoltarii turismului. Tot atunci, in locul unui plan concret de actiune, ni s–a cerut sa alocam 300 mii de lei pentru constructia unui sediu la rascrucea Trebujeni–Butuceni. Desi locul era total nepotrivit pentru o institutie turistica a IM «Orhei–Tur», votul majoritar a decis alocarea, pentru acest oficiu administrativ, a sumei de 310 mii lei. Alte 76966 lei au fost transferate la constructia unui veceu care, de mai mult timp, sta sub lacat. In urma neglijarii cerintelor tehnice in constructie, peste un an, localul a dat fisuri. Un control tematic efectuat de CCCEC a descoperit exagerarea volumului de lucrari cu circa 46571 mii lei. Consilierii raionali presupun ca, la inaltarea oficiului de la Trebujeni, s–au spalat sume mari de bani, fiind sustrase si materiale de constructie. La sedinta CR Orhei din 27.09.2007, i–am cerut actualului presedinte al raionului, Andrei Globa, sa organizeze o expertiza independenta a volumului de lucrari la acest sediu, readresand materialele Procuraturii Anticoruptie.

Alesii locali au dubii si pe marginea constructiei stadionului orasenesc care, la fel, necesita expertiza. Dupa cum se stie, doar la lucrarile de amenajare a fost depistata lipsa a 800 tone de asfalt…

Fractiunea «Pro Europa» s–a opus si constructiei scolii sportive din Peresecina, pe motiv ca proiectul initial se asocia cu o baza angro. Deoarece nu au fost respectate cerintele obligatorii la constructia unei institutii de acest fel, dupa scurgerea din bugetul raional a unui milion de lei, chiar si comunistii au ajuns la concluzia ca constructia de la Peresecina e inutila si ca trebuie scoasa la licitatie. Singura victorie a fractiunii «Pro Europa» este cea legata de obligativitatea pastrarii, la licitatie, a pretului de vanzare egal cu cel al varsarilor financiare facute din buget.

Alt episod este legat de cei 200 mii de lei, repartizati pentru reparatia salii de sedinte a CR Orhei. Noi am sustinut decizia cu conditia ca prin demolarea unui perete va fi largit interiorul salii. In scurt timp, insa, am constatat ca spatiul salii e la fel de incomod, fiind schimbat doar mobilierul. Cine a beneficiat de banii destinati pentru reparatie?

De altfel, reparatia salii de sedinte presupunea si amenajarea acesteia cu mijloace audio–video pentru documentarea intrunirilor. 50 mii lei au fost repartizati din buget prin vot unanim, dar si in acest caz persoane din anturajul presedintelui raionului si–au incalzit mainile, 2 microfoane in suma de 1000 lei fiind sustrase. Furtul a fost depistat in urma unei revizii, iar suma a fost restituita la 03.09.2007. Ar fi fost indicat ca de problema respectiva sa se ocupe Procuratura.

Recent, activitatea CR a fost verificata de Departamentul Control Financiar si Revizie, care a depistat inca un sir de delapidari din perioada fostei guvernari comuniste. Astfel, in cadrul inventarierii mijloacelor fixe si bunurilor materiale, au fost stabilite neajunsuri in suma de 70965 lei, iar autorii delapidarilor raman necunoscuti.

Revizorii au mai depistat si alte abuzuri comise de ex–presedintele raionului Orhei, Evghenii Pisov. De exemplu, la 31.03.2005, acesta a emis o dispozitie prin care solicita Centrului raional de Telecomunicatii transferarea unui numar de telefon de la domiciliu pe adresa CR Orhei. Atunci, cheltuielile telefonice in suma de 1658 lei, pentru trei luni precedente, au fost achitate de CR Orhei. Procedura pare clara, insa mai apare un semn de intrebare: din ce cauza cei de la telecomunicatii nu respecta, in cazul guvernantilor, echitatea sociala? Or, este bine cunoscut faptul ca simplii abonati sunt deconectati in ziua a 26–a a fiecarei luni in cazul neachitarii taxei pentru servicii. Au mai fost depistate cheltuieli pentru convorbiri telefonice personale ale altor functionari comunisti, acestea fiind achitate partial in urma reviziei.

Am mai remarcat ca o parte din bani se «spalau» in cadrul diferitelor tranzactii cu alte persoane. La 3 aprilie 2006, intre CR Orhei si firma de productie si comert «Somersbi» a fost semnat un contract pentru editarea brosurii «Cartea raionului Orhei», intr–un tiraj de 1000 de exemplare. In acest scop au fost transferati 85000 lei, fiind editate doar 566 brosuri, si acestea cu multa intarziere. S–ar putea ca cineva sa fi avut intentia sa puna in buzunar, nici mai mult, nici mai putin, 36890 lei in urma reducerii tirajului. Cum poate fi explicata tacerea aparatului administrativ al CR in frunte cu Pisov? Din ce cauza nu au fost sesizate organele de drept, sau poate ca firma respectiva e una dintre cele controlate de Pisov?

La 24.10.2000, presedintele raionului a mai initiat o afacere cu SRL «Somersbi» privind procurarea unui sistem de sonorizare la pret de 49600 lei. Marfa a fost livrata cu o luna intarziere, dar si cu un deficit in valoare de 11750 lei. Oricat ar parea de straniu, niciun functionar public nu a fost pedepsit in urma acestor afaceri dubioase, depistate in cadrul reviziilor financiare.

Recent am aflat ca SRL «Somersbi» a rambursat CR Orhei mijloace financiare in suma de 48640 lei, pe care le «acumulasera» pana la revizie.

In 2006, Pisov a intreprins doua vizite in regiunea Moscova. Potrivit unor persoane apropiate lui Pisov, vizitele au purtat un caracter privat, iar presedintele raionului a incasat 169842 lei, fara a prezenta foile de deplasare si fara a indica numele persoanelor din asa–zisa delegatie. Sunt doar cateva consecinte ale guvernarii comuniste la Orhei. Altele se mai investigheaza. La alegerile locale precedente, la Orhei, comunistii au obtinut doar 8 mandate, nr.1 fiind inmanat lui Pisov. Electoratul a dat nota fostei guvernari comuniste, care mai detine inca un sir de posturi–cheie in cadrul administratiei publice locale. Pisov, din fotoliul de presedinte al raionului, a trecut in cel de viceministru al Culturii si Turismului, pastrandu–si totodata mandatul de consilier raional.

Vasile Roman, consilier raional Orhei

P.S.  Cautat, de 6 ori, la telefonul de serviciu 22 76 20, Evgheni Pisov nu a fost de gasit. Secretara a confirmat ca i–a transmis mesajul si telefonul redactiei, dar Pisov a preferat sa nu raspunda la intrebarile Ziarului de Garda.