In 2004, familia Margarint a decis sa instaleze o Troita langa o fantana din Sangerei. Au cerut binecuvantarea preotului Gheorghe Ursache, s–au sfatuit unde sa o aseze si omul s–a apucat de lucru. A comandat Troita unor mesteri, apoi a adus–o si altii au instalat–o la locul ales. Respectand traditia, a sfintit–o si a facut o masa pentru toti crestinii care l–au ajutat. «Ne–am bucurat si am multumit Domnului ca mi–a dat putere sa fac acest lucru pentru oameni», spune Vasile Margarint. Trei ani, Troita a stat pe locul ei, oamenii se inchinau, dand slava Domnului pentru paine, sare si darurile Sfintiei Sale. Pe 19 aprilie 2007, Vasile Margarint a plecat in Italia dupa niste ajutoare pentru a deschide o cantina sociala pentru batrani. Cand a revenit acasa, la Sangerei, pe 29 aprilie, a gasit Troita data jos, la pamant. «La inceput am crezut ca am halucinatii, nu puteam crede ochilor, cum sa dai jos un lucru sfintit si din ce motiv? L–am sunat pe primarul Brasovschi si l–am intrebat de ce sta Troita pe care am ridicat–o din jertfa mea de crestin aruncata jos. Primarul a spus ca va fi instalata in ograda bisericii, iar pe locul ei va fi inaltata alta Troita, din piatra».

Foto: Nicole Robicheau

Acest moment cu instalarea unei Rastigniri din piatra l–am citit si in raspunsul pe care l–a primit oficial Vasile Margarint de la primar. Numai ca primarul nu prea avea habar de situatie, pentru ca, intre timp, Troita a fost instalata intr–un sat. Si a fost sfintita, a doua oara, in ziua cand Biserica ortodoxa sarbatorea pe Sfintii Imparati Intocmai cu Apostolii, Constantin si mama sa, Elena, adica pe 3 iunie 2007.

Fantana lui Gheorghe Duca si proiectul

Vasile Margarint considera ca de scoaterea Troitei Sfintite, ctitorita de familia sa, se face vinovata Maria Condurache, viceprimar al raionului Sangerei din partea pcrm, cu care este in conflict de mai mult timp. «Terorismul ei ma scoate din minti», spune Vasile Margarint si aduce multe fapte de care o acuza pe Maria Condurache. Am contactat–o pe doamna Condurache. Reproduc intocmai raspunsul viceprimaritei: «Am castigat un proiect de la Ministerul Ecologiei pentru amenajarea unei zone de odihna si a fantanii langa care se afla Rastignirea ceea a lui Margarint. Troita din piatra era in ansamblu cu fantana renovata. Noi am scos Rastignirea, nu am aruncat–o cum spune Margarint si am zis s–o punem in alt loc, dar el a dus–o in satul sau natal.

L–am intrebat pe parintele Serghei de ce a dus–o. Troita din piatra intra in ansamblu cu fantana, da fantana este a presedintelui Academiei de Stiinte, dl Duca. El a propus sa facem proiectul». Admitem ca Primaria de Sangerei a castigat acel proiect de la ME, nu–i exclus ca fantana a fost renovata si ca un raspuns la initiativa lui Tarlev, care a dat indicatii ministrilor sa construiasca fantani pe la satele pe unde s–au nascut. Dar de ce nu a fost intrebat si Vasile Margarint daca este de acord sa schimbe locul Troitei? Totusi, dl Margarint, indiferent de atitudinea dnei Condurache, a facut un gest crestinesc, a inaltat o Troita, a sfintit–o pe cheltuiala proprie. Oare nu merita omul macar sa i se ceara parerea? Si daca fantana este a presedintelui Academiei, in fata lui Dumnezeu, suntem egali cu totii si de ce Troitei din piatra, asezata langa fantana lui Duca, ii sta mai bine decat celei din lemn, inaltata de un simplu cetatean, care nu–i presedintele Academiei?

Foto din arhiva familiei Margarint

«Un crestin ortodox sus–pus»

Toata osteneala de a–l gasi pe presedintele AS a fost zadarnica. De patru ori am deranjat secretara, care a raspuns: «dl presedinte e la Guvern», «dl presedinte e la Presedintie», «dl presedinte e la o zi de nastere a dlui Negru», « dl presedinte e la masa». Am fost rugata sa spun in ce problema il caut, desi nu intra in competentele secretarei sa ma descoase. A cerut numarul de telefon mobil si am asteptat sa ma sune dl Duca. Acesta, insa, nu coboara la nivelul unui jurnalist. Iar eu insistam sa–l intreb, poate omul nici nu are habar ca vigilenta conducere comunista de la Sangerei a dat jos o Troita sfintita a unui crestin si i–a facut loc alteia, din piatra, care «se inscrie in ansamblul proiectului cu fantana pe care o ctitoreste Gheorghe Duca». Despre ce proiect este vorba si care–i marimea grantului ce acopera realizarea? Doamna Condurache spunea ca lui ii apartine ideea cu proiectul. Si tineam tare mult sa aflu cum apreciaza dl Duca atitudinea celor de la Sangerei vizavi de Vasile Margarint. Din punctul de vedere al unui crestin ortodox sus–pus, caci anume astfel l–a prezentat o fata bisericeasca, care nu a vrut sa fie «data la ziar».

Cineva, sub acoperirea anonimatului, a declarat ca «s–a facut o greseala, un pacat, or, Troita din piatra putea fi pusa de cealalta parte a fantanii, ca loc era destul, numai de–ar fi fost dorinta de fapte bune. Oare daca aprinzi o lumanare de la alta cea dintai se micsoreaza? Nu–i crestineste ce au facut cei de la Primaria Sangerei, mi–a lasat un gust amar toata intamplarea si e o rusine ca pana si aici li se da prioritate celor sus–pusi. Cum e scris acolo, la carte, nu se dispretuieste banutul milei adus de un crestin pentru a cumpara suflete pentru Hristos…»

Dumnezeu nu se lasa batjocorit (din cartea pildelor)

Era odata un betiv, care–si batea joc de oameni si de cele sfinte. Cand vedea pe vreun cunoscut de–al lui ca citeste carti sfinte il batjocorea, zicand: «Noroc ca au hartia subtire, ca pot face tigara cu ea». Nu trecu mult si, ghidat de idolul raului, isi puse gandul in lucrare. Gasind una din carti, rupse din ea o fila, dar cand vru sa–si rasuceasca tigara, citi cu uimire pe foaia gata sa fie facuta scrum: «Dumnezeu nu se lasa batjocorit….» Si se ingrozi. Fireste, nu mai facu tigara cu fila rupta, ci o pastra zicand «Doamne, iarta–mi nebunia!»

Antonina SARBU