Catre Procuratura Generala a R. Moldova:
«La 07.06.2007, in jurul orei 14:00,  la domiciliul meu, cet. Florea Eduard, nemotivat, m–a maltratat, lovindu–ma cu pumnii si cu picioarele in cap si in alte parti ale corpului. Pe cateva clipe, mi–am pierdut cunostinta. Dupa aceasta, fortat, am fost aruncat in automobil si dus la el acasa. In ograda am fost lovit cu o bata de lemn si cu o coada de harlet la cap si pe corp…» Petru Ponomari.

Procurorul general al raionului Falesti, Eduard Florea, este acuzat de catre cetateanul Petru Ponomari, locuitor al satului Stolniceni, Ungheni, de maltratarea sa cu o cruzime deosebita…

Totul a inceput de la 3 foi de ardezie

«In toamna anului 2006, fiul meu, Radu, impreuna cu alti baieti, au luat de pe acoperisul unei case parasite trei foi de ardezie. In timpul jocului ardezia s–a stricat. Peste cateva zile, am fost chemat la Procuratura din Ungheni, unde mi s–a spus ca s–a intentat un dosar penal pe motiv de furt. Eu am luat vina asupra mea si am incercat sa aplanez situatia. Fiind constructor de profesie, i–am propus procurorului, Eduard Florea, serviciile mele la reparatia casei dumisale. Iar acesta, la randul sau, trebuia sa inchida dosarul. Procurorul a aruncat dosarul in caldarea de gunoi, iar eu trebuia sa lucrez pentru dumnealui doua saptamani», ne relateaza Petru Ponomari.

Procurorul Florea neaga cele spuse de cetateanul Ponomari, afirmand ca nu a existat niciun dosar. Pentru a deschide un dosar penal, costul pagubelor trebuie sa depaseasca suma de 1500 lei. «Ma ingrozeste faptul ca, pentru atingerea unor scopuri meschine, cetateanul Ponomari il implica pe fiul sau, care este inca minor».

«Am lucrat la casa domnului procuror nu doua saptamani, ci trei luni, fara a fi remunerat. Am fost tratat ca un rob obligat sa faca tot ce–i porunceste stapanul. Alaturi de mine au muncit si niste tineri care, pentru a nu face serviciu militar, erau nevoiti sa–l serveasca pe procuror. In primavara, Florea a apelat iarasi la mine, rugandu–ma sa finalizez reparatia, insa de data aceasta mi–a propus 600 de lei. Eu am facut tot ce mi–a cerut, dar, vazand ca nu–mi plateste, am refuzat sa mai continui reparatia».

Cati oameni, atatea adevaruri

E foarte dificil sa stabilesti adevarul daca fiecare dintre parti il are pe al sau. Procurorul Eduard Florea relateaza faptele total diferit de Petru Ponomari.

«Petru a venit la mine acasa si, cu lacrimi in ochi, m–a rugat sa–i dau ceva de lucru, pentru ca sotia lui este bolnava si are urgent nevoie de bani. Eu l–am compatimit ca pe un om, iar el s–a comportat cu mine porceste. Tot lucrul pe care l–a facut a fost de proasta calitate. Trei zile lucra si cinci zile bea. Si, pe langa toate, a furat tot ce a fost posibil de pus in geanta. Sunt martori care au vazut cum Ponomari a venit cu geanta goala si a plecat cu geanta plina.»

«Procurorul a rupt leatul de corpul meu»

«Joi, 7 iunie, ziua in amiaza mare, procurorul a venit la poarta casei mele si, fara nicio lamurire, a inceput sa ma bata. Prima lovitura am primit–o in regiunea inimii in clipa cand i–am intins mana pentru a ne saluta ca intre barbati. A doua lovitura a fost in cap. Aceasta m–a facut sa cad la pamant. Si a inceput o adevarata macelarie. Am primit numeroase lovituri la cap si pe corp. Florea si–a luat si doi insotitori cu dansul, care stateau de garda la poarta. Adus, practic, la o stare de lesin, am fost aruncat in masina procurorului si dus la el acasa. In masina, acesta m–a mai lovit de inca vreo 20 de ori in cap. Ajunsi la fata locului, domnul Eduard m–a dus la el in garaj, a luat un leat si a palit in mine pana l–a rupt. Apoi a luat in mana o coada de harlet…Totul s–a intamplat in prezenta catorva rude de ale lui Florea care, in loc sa–l opreasca, radeau si spuneau: mai dai…»

«Am martori»

«Toate invinuirile aduse de Ponomari sunt nemotivate. Fizic, nu puteam sa fiu pe 7 iunie acasa, la Ungheni, deoarece eram la serviciu, la Floresti. Sunt numeroase persoane care ar putea confirma acest fapt. Mai tarziu, si Ponomari a hotarat sa–si schimbe marturiile, afirmand ca a fost, chipurile, maltratat deja pe data de 9 iunie, sambata, zi in care eu ar fi trebuit sa fiu acasa. Nici de aceasta data nu i–a reusit, deoarece in acea zi eram intr–o revizie la fabrica de covoare, baietii de acolo au adeverit spusele mele.»

«In piata, procurorul s–a pus in genunchi in fata mea si m–a rugat sa–mi retrag petitia de la Procuratura Generala»

Petru Ponomari, considerandu–se victima, a adresat o plangere la Procuratura Ungheni, precum si la Procuratura Generala a R. Moldova. Insa, drept rezultat, a obtinut un singur lucru: a devenit persoana banuita de savarsirea unei infractiuni.

«Florea stia ca eu am scris la Procuratura Generala. El m–a sunat si am stabilit sa ne intalnim in piata centrala din Ungheni. Acolo el s–a pus in genunchi in fata mea si m–a implorat sa–mi retrag cererea de la procuratura. Mi–a propus si bani, 300 de dolari. Eu am refuzat si i–am spus ca unicul lucru pe care mi–l doresc este sa se descopere adevarul. Insa, peste cateva zile, a venit raspuns de la Procuratura Generala…»

«Dl Petru Ponomari, or. Ungheni, va aduc la cunostinta ca petitia dvs., referitor la comportamentul nedemn al procurorului r–lui Falesti Eduard Florea, a parvenit la Procuratura Generala si a fost examinata. In cadrul controlului de serviciu faptele expuse nu si–au gasit confirmare si temeiuri de sanctionare nu sunt. La 02. 07.07,  in privinta lui E. Florea a fost adoptata ordonanta de neincepere a urmaririi penale.»

Procurorul Sectiei Securitate interna, A. Lozan.

«Odata ce am primit acest raspuns, Florea a hotarat sa ma »loveasca« din alta parte. Sotia procurorului a adresat o petitie la Procuratura Ungheni, conform careia eu as fi furat unelte de lucru in suma de 1500 lei, niciun banut mai mult sau mai putin», se indigneaza Petru Ponomari.

De ce anume 1500 lei? De ce nu 1485 sau 1499? Raspunsul il gasim in Codul Penal. Un dosar poate fi intentat doar daca suma pagubelor este de 1500 lei si mai mult.

Cum se prepara un procuror corupt? Combinam actele de coruptie cu abuzul de serviciu, adaugam putina exploatare a fortei de munca si «un pumn» de maltratare si obtinem bucatele pe care fiecare dintre partile implicate, procurorul E. Florea si cetateanul P. Ponomari, le numeste in felul sau:

«Sa–mi defaimeze imaginea de procuror, iata ce doreste acest hot mincinos», spune Florea despre Ponomari.

«El este procuror doar din motiv ca toti se tem sa spuna un cuvant impotriva lui. Este un criminal care trebuie sa fie pedepsit», il acuza Ponomari pe procurorul Florea.

Desi lupta mai continua, victimele devin cunoscute

Una din jertfele conflictului dintre procuror si «omul simplu» a devenit fiul celui din urma, Radu Ponomari, de 15 ani.

«Veneam de la prietenul meu Radu si ma indreptam spre casa. In drum am fost surprins de doi domni, sub 30 de ani, de 1,8 metri inaltime, imbracati foarte bine. Fata nu le–am vazut–o, deoarece erau camuflati cu chipiuri si ochelari negri. Am incercat sa fug la stanga, la dreapta, dar se tineau dupa mine. Unul dintre ei mi–a pus piedica si am cazut. Apoi m–au apucat de picioare si m–au dus intr–un loc ascuns, taraindu–ma cu fata pe asfaltul din pietris. Acolo au inceput sa ma bata cu picioarele in cap si sa ma preseze precum se calca cu talpa papucului un gandac de bucatarie. Ma loveau de peretii caselor din prejma, iar apoi ma aruncau pe asfaltul tare. De spaima, nu mai simteam durerea, eram total amortit. Nici macar nu puteam sa strig ajutor. Si–au batut joc de mine mai mult de o ora. Singurul lucru pe care mi l–au spus a fost: »Tu stii de ce!«

Svetlana PANTA