«Acasa avem probleme foarte mari. In familie suntem trei copii, doi frati si o sora mai mica, care are acum 11 ani. De doi ani, eu si fratele meu suntem la Chisinau.
Parintii si sora au ramas acolo. Foarte multe persoane parasesc Afganistanul. E razboi si oamenii sunt nevoiti sa plece prin lume», spune H. A., refugiat din Afganistan.

«Am 21 de ani. Toate rudele mele au ramas in tara. Timp de 19 ani am vazut cum, la razboi, oamenii mureau in fiecare zi. Am vazut cum erau impuscati pamantenii mei. Am vazut cum teroristii plasau bombe care omorau oameni. Acum citesc zilnic stirile pentru a afla care este situatia de acasa», povesteste refugiatul. H. a spus ca, de mai mult timp, familia sa intentiona sa paraseasca Afganistanul, insa nu dispunea de banii necesari. «Am platit, eu si fratele meu, cate 10 mii de dolari pentru a ne refugia in Canada. Acolo urma sa achitam inca o data aceeasi suma. Am venit legal din Pakistan pana la Moscova. Ne–au permis sa venim la Chisinau, dar nu am crezut ca vom ramane aici. Nu stiu nici pana astazi unde sunt banii pe care i–am achitat pentru plecarea in Canada».

H. isi aminteste cat de dificile erau primele zile de aflare la Chisinau. «A fost greu sa supravietuim. Unii oameni gandeau lucruri rele despre noi. Chiar daca nu intelegeam nimic, stiam ca ne vorbesc de rau, simteam ca suntem priviti altfel». El spune ca a fost adus cu fratele sau in lagarul refugiatilor, unde locuieste si in prezent. Recent li s–a alaturat inca un afgan. Acum un an, H. a fost anuntat ca parintii sai nu mai sunt in viata, iar sora mai mica a ramas in grija unchiului. «Nu mi s–a spus, dar stiu ca parintii mei au fost omorati», a adaugat el.

Cinci alfabete in 19 ani

In Afganistan a studiat zece clase. «Cat eram acasa, s–au succedat cinci presedinti. Cand venea un presedinte nou, se schimba totul, de la alfabet pana la sistemul de studii. Cunosc doar limba materna, pashtu. Era imposibil sa studiez alta limba. In scoala am inceput sa studiem engleza. Cand au venit talibanii, ne–au interzis sa continuam cursurile. Cine nu se supunea acestor ordine, era amenintat sau chiar omorat. Cat eram la scoala, nu am fost amenintati niciodata de teroristi, insa ne deplasam cu frica. Riscam, pentru ca nu puteam schimba situatia. Ne erau impuse numeroase restrictii. Eram nevoiti sa ne supunem ordinelor», mai spune H.

Rascumparare pentru viata tatalui

H. isi aminteste cum a fost rapit tatal sau. Dupa zece zile, timp in care a fost cautat de familie, au fost nevoiti sa achite o suma mare de bani drept rascumparare. «Cand a revenit acasa, era batut. La noi dispar foarte multi oameni. Sunt zece ani de cand a disparut unchiul meu. L–am cautat, dar nu l–am gasit. Nimeni nu ne spune nimic, dar noi stim ca el nu mai este in viata. In Afganistan oamenii dispar si nimeni nu mai stie nimic despre ei», spune el. Despre strainii veniti in tara sa nu are o parere buna: «Sunt oameni rai, deoarece omoara oameni».

Existam din 2000 de lei

In lagarul pentru refugiati din Chisinau, H. si fratele sau sunt asigurati doar cu spatiu locativ. «Ne procuram singuri hrana si imbracamintea. Eu nu lucrez nicaieri. Am incercat sa–mi gasesc un loc de munca, dar nu am reusit. Fratele meu lucreaza de opt luni ca vanzator in piata centrala si are un salariu de 2000 de lei. Incercam sa existam ambii din acesti bani. Imi petrec mult timp la Centrul de Caritate pentru Refugiati. Vreau sa cunosc mai bine limba rusa. Am invatat–o doar din comunicarea cu oamenii. Romana este o limba foarte grea, nu stiu cand o voi invata», afirma el.

Solicitata de Ziarul de Garda, Ecaterina Silvestru, director adjunct al Biroului Migratie si Azil, sef al Directiei Refugiati, a mentionat ca astazi in R.Moldova sunt inregistrati 230 de refugiati. Din acest numar, 69 sunt solicitanti de azil, iar 161 au statut de refugiat si beneficiar de protectie umanitara. Cei mai multi refugiati, 43 de persoane, sunt din Armenia. Un numar impresionant de refugiati este din zonele afectate de calamitatile naturii. La Chisinau sunt refugiati si din Africa, India, Etiopia, Sudan, Somalia. Cei inregistrasi recent, locuiau de mai mult timp ilegal in R. Moldova. «O parte au devenit cunoscuti dupa ce au fost retinuti de politie», explica Silvestru.

Ea a mentionat ca documentul pentru obtinerea statulul de refugiat se elibereaza pentru un termen de cinci ani si se prelungeste din cinci in cinci ani. El se acorda pe un termen nelimitat. Conform legii, refugiatul poate obtine cetatenia R.Moldova dupa opt ani in care a locuit aici. Protectia umanitara se acorda doar pentru un singur an si periodic sunt revizuite conditiile din tara de origine, conform carora a fost acordata protectia: conflictul armat, persecutia unor grupuri de oameni in care persoana respectiva este inclusa.

«Orice persoana refugiata este in drept sa solicite azil la punctul de trecere al frontierei, la orice post de politie sau la oricare directie de refugiati. Din acest moment, el este inclus in procedura de determinare a statutului. Se decide daca persoana respectiva corespunde prevederilor Conventiei ONU din 1951 si a Legii nationale din 2002. Refugiatul poate fi privat de acest statut daca abuzeaza de el sau daca cererea sa este nefondata», a precizat Silvestru.

Svetlana TURCU