Sudul R. Moldova este populat in mare parte de persoane de etnie bulgara, ucraineana sau gagauza, in majoritatea cazurilor vorbitori de limba rusa. Daca pentru un simplu cetatean din regiune cunoasterea limbii romane nu constituie o necesitate vitala, atunci pentru cei care aspira la o functie publica necunoasterea ei ii poate lipsi de serviciu.

Foto: N. Robicheau

Intelegand ca doar studiind limba romana pot conlucra mai eficient cu Autoritatile Publice Centrale, sute de functionari din Comrat, Vulcanesti, Taraclia, Cahul si Ciadar–Lunga s–au aratat interesati de a participa la programul «Limba care ne uneste», urmand cursurile de limba romana.

Proiectul este organizat de IDIS Viitorul in parteneriat cu Inaltul Comisariat pentru Minoritati Nationale al OSCE cu sediul la Haga, sub egida Biroului pentru Relatii Interetnice din R. Moldova.

Astfel, vineri 12 iulie, la Comrat, centrul administrativ al autonomiei teritoriale gagauze, s–a desfasurat ceremonia de absolvire a cursurilor de studiere a limbii romane pentru functionarii publici din raioanele de sud ale republicii. Nu in fiecare zi poti vedea adunati intr–o sala peste o suta de functionari de diferite nationalitati si profesii, recunoscand ca au fost uniti de dorinta de a cunoaste limba romana.

Gagauzia conlucreaza cu Romania

Prezent la eveniment, bascanul Gagauziei, Mihail Formuzal, a recunoscut ca a absolvit cursul de studiere a limbii romane in 2005, insa ii pare rau ca de atunci nu prea a avut posibilitatea sa o practice, deoarece majoritatea locuitorilor autonomiei vorbesc gagauza sau rusa.

«Ar fi bine ca in fiecare primarie din Gagauzia, tinand cont de specificul acestei regiuni, sa existe un translator sau profesor de limba romana, care ar putea coordona corespondenta care vine din capitala. Ne este foarte greu sa lucram, deoarece se mai intampla uneori sa primim actele de la Chisinau doar in limba romana si atunci suntem nevoiti sa–i rugam sa ne trimita si varianta rusa a documentului, pentru ca in primarie nu exista o persoana care ar cunoaste limba romana la un nivel profesionist. O alta problema este faptul ca terenul informational din Gagauzia evolueaza separat de cel al R. Moldova, deoarece la noi nu ajung emisiunile si presa de limba romana», a declarat Formuzal.

Potrivit guvernatorului Gagauziei, cunoasterea limbii romane devine o problema pentru locuitorii autonomiei atunci cand acestia isi doresc sa candideze pentru o functie publica. «Avem foarte multi juristi talentati, dar care, din pacate, nu cunosc limba romana, din care cauza nu pot obtine un post de judecator deoarece nu sunt in stare sa dea examenul la limba romana.»

Mihail Formuzal a mentionat ca in prezent conlucreaza cu Ambasada Romaniei la Chisinau si isi doreste pe viitor sa incheie un contract de colaborare cu unul din judetele Tarii. «Mi–as dori sa existe schimb de studenti intre Romania si autonomia gagauza, schimb de pedagogi, pentru ca acestia sa–si ridice nivelul de cunoastere a limbii romane. Orice proiect de studiere a limbii de stat va gasi la noi sustinere. In ciuda tuturor greutatilor, suntem gata sa gasim surse financiare locale pentru a sustine aceste proiecte», a mentionat bascanul.

Balada «Miorita» in loc de «Spokoinoi noci»

Seful misiunii OSCE in R. Moldova, Louis O'Neil, a recunoscut ca este asemenea functionarilor care au absolvit cursurile, pentru ca si el studiaza limba romana.

«Este necesara cunoasterea mai multor limbi. O zicala veche spune ca ai atatea vieti cate limbi straine cunosti. Fie ca este vorba de primar, medic, sau profesor, cunoasterea limbii romane va contribui la integrarea comunitatilor minoritare in societatea moldoveneasca si la consolidarea R. Moldova intr–un stat democratic si multinational. Astfel va fi mai eficienta si mai operativa comunicarea intre autoritatile centrale si cele gagauze. Este salutabil faptul ca in urma interesului sporit al functionarilor astfel de cursuri au fost organizate si in zona de nord a R. Moldova», a declarat O'Neil.

Maria Melihova este din Vulcanesti si lucreaza in calitate de profesoara de limba si cultura gagauza. Femeia recunoaste ca i–a fost foarte greu la cei 64 de ani ai sai sa inceapa studierea unei limbi straine, dar ca acest lucru nu a impiedicat–o sa fie cea mai buna studenta din grupa. «Toate rudele mele vorbesc romana, de fiecare data cand merg la ele imi doresc sa inteleg ce spun. Romana mi se pare o limba foarte melodioasa. Am un nepotel care merge anul acesta in clasa I, vreau, la batranete, sa–l ajut sa invete limba romana. Trebuie sa cunoastem limba tarii in care ne–am nascut, traim si muncim».

Maria Melihova m–a impresionat prin faptul ca, desi pana acum nu vorbise romana, special pentru evenimentul de absolvire a cursurilor a invatat balada «Miorita», la cei 64 de ani ai sai si cu un sot invalid, caruia trebuie sa–i poarte in permanenta de grija.

«Balada am invatat–o impreuna cu nepotelul meu. El imi spunea: "Bunico, nu–ti face griji. Daca uiti vreun vers, eu am sa–ti soptesc". In fiecare seara repetam balada de vreo 10 ori inainte de culcare, si astfel am invatat–o. Sotul meu, care este invalid, ma intreba mereu de ce am nevoie de aceste cursuri la varsta mea. Pana acum stiam sa vorbesc romana ca la piata, acum stiu sa o vorbesc frumos. Nu demult am fost la Chisinau pentru doua zile, mi–a placut foarte mult. Am fost la muzeele din capitala, am fost la Teatrul "Satiricus", unde am privit piesa "Golanii revolutiei"»(Golanii revolutiei moldave, n.r.), ne–a spus femeia.

Integrarea lingvistica, tratata cu delicatete

Igor Munteanu, directorul executiv al IDIS Viitorul, considera ca autoritatile centrale ar trebui sa mearga in intampinarea autonomiei gagauze si a altor administratii publice care inteleg cat de importanta este cunoasterea limbii oficiale si ar trebui sa aloce fonduri in acest sens. «Problema integrarii lingvistice a tuturor cetatenilor acestei tari, indiferent de nationalitate, trebuie tratata cu mai multa delicatete», a opinat Munteanu.

Vasile Malcev lucreaza in prezent in calitate de ghid la Muzeul din Vulcanesti. «De profesie sunt filolog, trei ani am facut doctorantura in filologie la Sofia, Bulgaria. Cand m–am intors acasa, am realizat ca nu am unde munci. Nu pot pleca peste hotare pentru ca sunt singurul fiu in familie, iar mama, care este una din victimele regimului comunist, trebuie ingrijta. Inainte munceam in Ucraina, acum sunt ghid la muzeul din Vulcanesti.

Nu cred ca este corecta impartirea cetatenilor R. Moldova in romanofili si rusofili. Dupa mine, aceasta este o situatie gresita. Cetatenii tarii noatre se pot uni doar cu ajutorul limbii romane», ne–a spus Vasile Malcev.

Diana RAILEAN