Un interviu cu Igor Klipii, deputat PSL

— La Chisinau, Ziua Europei e consemnata in fond de catre institutiile si reprezentantele europene. Autoritatile de la noi au alte prioritati, de ce ?

— Este absolut logic ca institutiile si mai ales reprezentantele europene sa marcheze Ziua Europei. Daca nu ar fi UE, aceste institutii si reprezentante nu ar fi existat, iar ziua de 9 mai simbolizeaza data crearii UE. Probabil doar in R. Molodva sarbatorile care consfintesc insasi aparitia si Independenta tarii sunt trecute cu vederea. Totodata, nu pot sa nu constat ca am un sentiment straniu. Se pare ca reprezentantele europene marcheaza Ziua Europei de parca ar incerca sa compenseze indeferenta si chiar ostilitatea autoritatilor comuniste fata de acest eveniment. Este o situatie interesanta dar, totodata, trista, deoarece pe 9 mai sunt marcate doua evenimente care au aceesi radacina dar se plaseaza in doua lumi paralele si antagoniste. Pentru europeni, 9 mai reprezinta Ziua Reconcilierii, iar pentru bolsevicii molodveni — ziua «revansei». Fastul ilogic cu care moldovenii serbeaza «Victoria in razboiul pentru apararea patriei» nu face altceva decat sa scoata in evidenta distanta enorma care ne separa de marea familie europeana. Cat priveste prioritatile autoritatilor de la Chisinau, in opinia mea, ele se reduc la una singura — mentinerea la putere cu orice pret.

— Daca e sa analizam lista de prioritati a UE, unde se regaseste R. Moldova?

— Nu asi vrea sa fiu pesimist, dar, la sigur, nu ne regasim in topul prioritatilor UE. Dupa acceptarea noilor membri, UE trece printr–un proces de saturatie si va avea nevoie de mai mult timp pentru a se acomoda noilor paramentri politici, economici, demografici, geografici, etc. Din partea noastra se cer acum eforturi titanice pentru a interesa UE, lucru pe care noi nu il realizam. Mai mult, ipocrizia noastra «proeuropeana» ii deruteaza tot mai mult. In R. Moldova s–a sperat si s–a mizat prea mult pe faptul ca am fi in randul prioritatilor europene si am asteptat ca europeneii sa ne solutioneze problemele. Cred ca si occiedentalii ne–au considerat mai seriosi decat suntem in realitate, asteptand actiuni concrete din partea guvernantilor dar si o reactie din partea societatii. Sunt sigur ca europenii nu prea pot explica de ce 50–60 % din cetateni considera ca treburile in tara merg prost si tot acest procent este «incantat» de guvernare.

— De ce R. Molodva a pierdut sansa sa ajunga pe lista tarilor candidate la UE?

— La drept vorbind, R. Moldova nu prea a avut aceasta sansa. Fiind membri ai CSI, fara frontiera comuna cu UE, era imposibil sa obtii statutul de tara candidat. Acest fapt nu inseamna insa ca noi nu a trebuit sa depunem toate eforturile pentru a ne compatibiliza cat mai mult posibil cu standardele, in primul rand politice, ale UE. Sansa a aparut de o maniera reala doar odata cu aderarea Romaniei la UE si, in opinia mea, a fost si va ramane direct conditionata de acest fapt. Din pacate, un segment important al clasei politice de la Chisinau, si aici nu ma refer doar la PCRM, vad in Romania un pericol, refuzand sa inteleaga ca Romania este singura sansa pentru integrarea noastra in spatiul civilizatiei occidentale. In acest context, initiativa neordinara a presedintelui Basescu, dar mai ales reactia Chisinaului oficial, capata contururi noi.

— Care sunt fenomenele si politicile de la Chisinau, care pun mai mult pe ganduri autoritatile europene?

— Raspunsul este, din pacate, foarte simplu — duplicitatea. Europenii au fost tentati, o anumita perioada de timp, sa creada in bunele noastre intentii. Ne amintim cu totii euforia declaratiilor proeuropene, infierarea separatismului, perindarea delegatiilor de diferit rang ale «partenerilor europeni» si «prietenilor nostri baltici». Iata ca, incet, incet, guvernantii revin la un discurs mai «domol». Recent, am avut ocazia sa vizitez Parlamentul Lituaniei unde am intalnit mai multi parlamentari lituanieni realmente interesat de apropierea noastra de UE. Imi era, insa, trist sa constat ca aceste persoane, chiar daca nu au declarat acest lucru, se simteau ofensate de faptul ca deschiderea lor pentru R. Molodva a fost utilizata de noi in cu totul alte scopuri

— De ce beneficiaza un cetatean European si ce ii lipseste unui cetatean al R. Molodva?

— Este destul de greu sa compari beneficiile de care se bucura cetatenii europeni si lipsurile moldovenilor. Incontestabil, europenii se bucura de mult mai multe beneficii materiale decit moldovenii si ar fi gresit sa credem ca ei nu ar fi constienti de bunastarea si belsugul de care se bucura. Circa 35 % din europeni cunosc lipsurile razboiului, iar belsugul de astazi este rezultatul muncii lor, dar pe langa beneficiile materiale, europenii se mai bucura de respect din partea statului, respect pe care ei inteleg si stiu sa–l impuna. Spre regreg, acest tip de beneficii care, cel putin teoretic, poate fi obtinut mai usor decat cele materiale, sunt desconsiderate de moldoveni. Cred ca avatarurile prin care au trecut basarabenii de–a lungul istoriei a afectat sentimentul demnitatii si chiar, daca nu suntem constienti de acest lucru, demnitatea este elementul cheie care ne deosebeste de europeni.

— UE a acordat un sprijin substantial R. Moldova. Aveti certitudinea ca acest sprijin va fi consumat potrivit proiectului?

— Suportul financiar din partea UE nu poate fi desconsiderat sau subapreciat, dar nici nu este un element de mandrie. Natura si destinatia ajutoarelor UE denota, din pacate, situatia catastrofala in care ne aflam. Suntem plasati in aceeasi categorie ca si Autonomia Palestiniana care, in prezent, primeste ajutoare mai mari decat noi. Anterior, comunistii au blocat investitiile occidentale in R. Moldova, iar astazi prezinta ajutoarele occidentale drept mostre de cooperare si deschidere. Presedintele Voronin nu inceteaza sa declare ca avem nevoie de investitii directe si concrete, dar nu vrea sa inteleaga ca investitorii sunt, prin definitie, oameni liberi si ei nu–si risca banii in tarile cu regimuri dubioase. Investitorii nu reactioneaza la retorica — ei vor legalitate si garantii.

— De ce Molodva nu a condamnat comunismul, dupa cum au facut alte state vecine?

— Deoarece Molodva este o tara comunista! Comunistii se afla la putere nu din intamplare. Ei sunt votati de populatia acestei tari. Analizati atent listele electorale ale comunistilor si veti gasi o multime de persoane care isi redescopera originile. Unii deputati comunisti imi reproseaza faptul ca eu sunt cam dur cu PCRM si nu observ ca sefii PCRM sunt in tabara «democratilor». In aceste conditi, cand insasi Parlamentul este compus, 90 la suta, din fosti si actuali comunisi, condamnarea comunismului nu poate fi pusa pe ordinea de zi. Sper, totusi, ca acest lucru se va intampla inrt–un viitor apropiat.

— Ar putea sa se integreze un stat totalitar comunist in Europa?

— Nu exclud ca, fiind inclusa intr–un sondaj de opinie, aceasta intrebare ar acumula si raspunsuri pozitive. La fel ca si in cazul prezentei R. Moldova concomitent in CSI si UE. Cunosc parlamentari care, foarte sincer, considera ca nu ar exista vreo contradictie. Notiunile de «Europa» si «totalitarism» sunt incompatibile, iar ziua de 9 mai simbolizeaza sfarsitul unei perioade de totalitarism pe continentul european. Atunci cand in R. Moldova se va marca 9 mai–Ziua Europei, vom sarbatori sfarsitul unei epoci de totalitarism in Basarabia.

— Ce veti face, impreuna cu familia, de Ziua Europei?

— Suntem in campanie electorala. Familia suporta consecintele.

— Va multumim.

Un interviu de EdG