O schema de «coruptie delicata» din Soroca pare a fi sprijinita chiar de catre deputatul si liderul fractiunii comunistilor, Eugenia Ostapciuc. Vizata in doua dosare civile si analizata in mai multe sedinte, situatia de avarie creata de cateva intreprinderi pe terenul familiei Petcu, aflat in centrul orasului Soroca, pare a nu mai avea sorti de izbanda.

In iulie 2004, familia Petcu a cumparat un lot chiar in centrul orasului Soroca cu scopul de a–si initia propria afacere. «Ca sa nu plecam peste hotare pentru a ne castiga existenta, ne–am dori sa incepem propria afacere acasa», afirma Natalia Petcu. «Avem doi copii. Il asteptam si pe al treilea. Ne gandeam ca ar prinde bine un magazin. Se pare ca acest lucru nu e chiar atat de simplu, mai ales atunci cand ni se pun atatea piedici.»

«Au zis sa ne vedem de treaba»

Totul a inceput in toamna anului 2005, atunci cand, spre Banca de Economii fusese trasa prima conducta de gaze naturale. Aceasta trecea exact de–a lungul terenului familiei Petcu. Cu toate ca regulile de securitate tehnica spun ca la o distanta mai mica de 4 m de la conducta de gaze nu poate fi ridicata nicio constructie, intre terenul lui Petcu si conducta de gaze care duce spre Banca de Economii nu sunt decat vreo 3 m, iar acest fapt nu–i permite familiei Petcu sa isi initieze afacerea. «Ne–am adresat conducerii bancii in timp ce tractorul sapa santul», aminteste Ghenadie Petcu. «Directorul Iurie Cretu, insa, mi–a raspuns brutal ca se conformeaza proiectului. M–a insultat si chiar parea violent. Ne–am adresat la Primaria or. Soroca. Pentru ca nu cunosteam legile si nici toate procedurile de a apela oficial la diverse institutii, nu ni s–a dat niciun raspuns. Peste putin timp a inceput constructia unei alte conducte, tot de–a lungul lotului, la o distanta de vreo 5–6 m de la hat.» Aceasta conducta era destinata intreprinderilor SA «Incomlac», SA «Daac Centru», dar si altor agenti economici de prin preajma. «In timp ce se sapa santul, ne–am adresat reprezentantilor acestor intreprinderi», spune Ghenadie Petcu. «Ni s–a explicat ca ar fi mai bine sa ne vedem de treaba, pentru ca ei stiu ce fac.»

Au urmat adresarile la politie pentru a interzice orice lucrare pe lotul lor. «Timp de doua zile, insa, acel sant a si fost acoperit, de parca nu ar fi fost nimic acolo», povestesc sotii.

Lucrari cu incalcari

Familia nu a cedat, continuand cu adresarile, deja oficiale, atat catre Presedintie, cat si catre Parlament. Ca rezultat, au primit raspuns din partea Agentiei pentru Dezvoltare Regionala a R. Moldova, in care se spune: «Inspectia de Stat a stabilit ca lucrarile au fost executate cu incalcarea prevederilor proiectelor». Au mai primit raspuns si din partea presedintelui raionului Soroca, Anatoli Prisacari, in care se confirma ca «lucrarile de gazificare ale filialei nr.14 din Soroca Banca de Economii si a altor obiecte din preajma se efectueaza cu incalcarea prevederilor proiectelor de executie». Potrivit acestuia, «conductele de alimentare cu gaze naturale au fost construite pe sectorul de teren ce–i apartine lui Petcu, la 2 m de la hat».

In scurt timp, cazul a ajuns a fi examinat in instanta de judecata, Ghenadie Petcu contra SA Banca de Economii, SRL Floresti–Gaz, intreprinderea Gazoconduct, SA Incomlac, SRL Felmaxor. «Reclamatii, de obicei, nu se prezentau la sedinte, cu exceptia directorului Bancii de Economii, Iurie Cretu, care a venit o singura data», isi aminteste Ghenadie Petcu.

Pana la urma instanta a decis sa citeze reprezentantii intreprinderilor prin intermediul ziarului «Dreptul», iar in cazul in care nu se vor prezenta — sa ia hotararea in lipsa acestora.

Astfel, in lipsa reprezentantilor, instanta de fond a constatat ca familia Petcu are dreptate, acordandu–i dreptul de a incasa o recompensa de 30 mii de lei, pentru paguba materiala, si de 50 mii de lei, pentru cea morala.

Cumatra Ostapciuc

Dar, pentru ca instanta de fond a luat o hotarare in lipsa reprezentantului Bancii de Economii, Iurie Cretu a atacat decizia la Curtea de Apel Balti. «Doar la a doua sedinta s–a prezentat avocatul Bancii de Economii care, nefiind la curent cu situatia, a spus ca nu este de acord cu hotararea instantei de fond», isi aminteste Ghenadie Petcu. «El a rugat ca acea decizie sa fie casata. Timp de doua minute, a si fost luata hotararea de a restitui dosarul in instanta de fond.»

Barbatul afirma ca, inainte de a incepe examinarea dosarului la Curtea de Apel Balti, chiar la el acasa a venit reprezentantul SA Incomlac, Victor Levitchi. «Mi–a spus verde in ochi ca e cumatru cu Eugenia Ostapciuc si ca totul e aranjat deja», spune indignat Petcu. «Astfel, si instanta de la Balti va lua o hotarare in favoarea lor, iar mie nu imi ramane decat sa le vand lotul la un pret convenabil. El mi–a mai spus ca, pe langa cele trei conducte de gaze, au mai fost instalate si trei fire de electrice subterane.» S–a adeverit. A urmat deschiderea unui alt dosar. «Ne–am adresat din nou in instanta de judecata cu scopul sa fie inlaturate acele fire», spune familia Petcu. «Se intelege ca judecatorul Alexandru Negru taraganeaza examinarea cauzei. Mi–a spus sa ii aduc titlul de detinator al fostului proprietar si diverse scheme de amplasare a terenului. Cred ca o face intentionat, pentru a ma induce in eroare. La ce ii trebuie toate aceste acte? Eu nu vreau decat sa–mi apar ce–mi apartine!»

Is multi si nu se prezinta

Pentru ca nu si–a putut angaja un avocat, la sedintele de judecata Ghenadie Petcu se prezinta impreuna cu Natalia, sotia sa. «Judecatorul ne interzice sa vorbim in timpul sedintei, celorlalti, insa, care se consulta in mod public, nu le face nicio observatie», zice proprietarul terenului. «Si mai mult, inainte de sedinta judecatorul impreuna cu reprezentantii intreprinderilor se consulta chiar in cabinetul acestuia. Cred ca sunt prieteni de mai mult timp. La una dintre sedinte, directorul Bancii de Economii si–a permis sa sara chiar si la bataie.» Ceea ce a indignat si mai mult familia Petcu sunt gramezile de gunoi de pe teritoriul lor, care, considera ei, au fost adunate de aceleasi intreprinderi.

Solicitat de Ziarul de Garda, presedintele Judecatoriei Soroca, Alexandru Negru, spune ca nu le–a interzis sotilor sa se consulte, ci doar sa vorbeasca in acelasi timp.

La 2 mai 2007 a avut loc cea de–a doua sedinta in cazul firelor electrice de pe teritoriul familie Petcu. «Is multi si uneori nu se prezinta toti», spune judecatorul. Cu toate ca Alexandru Negru a spus la 2 mai ca ultima sedinta se preconizeaza pentru 5 mai, instanta nu a emis o hotarare nici de acea data.

Problemele au aparut odata cu Petcu

Iurie Cretu, directorul Bancii de Economii, filiala Soroca, spune ca nu vede vreo «intentie pozitiva sau negativa». «Totul s–a facut conform proiectului», afirma el. «S–a facut in acord cu Primaria Soroca. Ne–am conformat tuturor schimbarilor. Problemele au aparut in noiembrie 2005, dupa ce am dat banca in exploatare, adica atunci cand a aparut Petcu.»

Reprezentantul SA Incomlac, Victor Levitchi, afirma ca atunci cand se instalau firele electrice nu stia ca teritoriul ii apartine lui Petcu. «Cand a venit, santurile erau deja acoperite. El nu parea nemultumit, mai tarziu, insa, s–a razgandit… Cred ca el se gandeste doar la un profit», considera Victor Levitchi.

Intrebat de relatiile cu Eugenia Ostapciuc, el a raspuns: «Niciodata nu i–am spus ca am legaturi cu Eugenia Ostapciuc. Sigur ca nu i–am spus ca ea ar putea sa ma protejeze. Eugenia Ostapciuc este din Soroca, asa ca am legaturi cu ea precum are fiecare om din acest oras. De fapt, el imi spunea ca s–a judecat cu cutare sau cutare autoritate. Nici nu vreau sa discut despre asta! Instanta va decide.»

«Sunt sigur ca aici e vorba de o adevarata gasca de comunisti, implicata intr–o coruptie delicata», spune Ghenadie Petcu. «Banii rezolva orice in tara asta! Situatia de avarie creata pe terenul meu nu mai intereseaza pe nimeni, chiar daca se incalca toate regulile securitatii tehnice. Un simplu cetatean nu are sanse sa invinga in lupta cu mai marii statului.»

Anastasia NANI