Vladimir Voronin nu vrea cetatenie romana. Cel putin asa declara, desi, la Chisinau, mai multi oficiali moldoveni, cu pasapoarte straine in buzunar, procedeaza exact ca si presedintele: fac una si declara alta. In fine, are dreptul Voronin sa nu–si doreasca aceasta cetatenie? Evident. Doar ca acest refuz il vizeaza exclusiv si nu poate pretinde statutul de norma in stat, chiar daca Voronin este si presedinte al R. Moldova.

Vocabularul in care abordeaza presedintele problema relatiilor cu Romania il arata extrem de vulnerabil, dovada ca situatia politica de dupa 1 ianuarie 2007 il depaseste, iar noile reguli de joc in regiune il impovareaza. Politicile de vecinatate cu UE il grabesc sa decida intre Est si Vest, iar Voronin, desi nu mai poate da inapoi, nici nu e hotarat sa mearga inainte. Constrans de imprejurari, decide sa atace. Neavand curajul sa atace direct UE, ataca Romania, fara sa tina cont ca UE e si Romania.

Constienti ca, pe plan intern, doctrina neo–comunista in probleme de identitate etno–istorica nu mai tine, ideologii PCRM incearca sa–si internationalizeze mesajul antiromanesc, in speranta ca–si vor alia organismele europene in razboiul rece pe care l–au pornit impotriva Romaniei. Potrivit mai multor surse media, vinerea trecuta, presedintele Voronin lansa, printr–un «interviu» acordat agentiei de presa Reuters (care nu a putut fi identificat pe site–ul agentiei), cel de–al doilea, in ultima luna, atac mediatic la adresa Romaniei. Ca si in cazul interviului, acordat agentiei Moldpres, Romania este acuzata ca «pune in pericol statalitatea R. Moldova» prin faptul ca «ofera cetatenie romana cetatenilor moldoveni». Presedintele speculeaza, usor zis, realitatile. Cetatenia romana, in felul in care pune problema Voronin, e o problema falsa. In primul rand, pentru ca Chisinaul recunoaste dreptul la dubla cetatenie. In randul doi, subiectul nu e deloc unul nou. De ce aceasta isterie politica exact acum, dupa aderarea Romaniei la UE? Se stie ca cetatenii R. Moldova, in mod firesc si legal, au beneficiat de dreptul lor natural la cetatenie romana in toti anii de dupa proclamarea independentei. Alaturi de ei, de acelasi drept beneficiaza si celelalte etnii conlocuitoare care intrunesc conditiile de acordare a acestei cetatenii de catre Romania. Optiunea «vrem cetatenie romana» e si azi una permanenta pe ordinea de zi a Consulatului Romaniei la Chisinau si a Biroului de Pasapoarte din Bucuresti. Nu se stie pe cat ramane de reala acum cifra de 800 de mii, pentru ca situatia e in dinamica de la o zi la alta. E straniu ca Voronin reproseaza Bucurestiului acordarea cetateniei romane si uita sa faca acelasi repros si la adresa Rusiei, Ucrainei, Bulgariei, sau oricarui alt stat.

Cetatenii R. Moldova au umplut lumea, s–au facut cetateni peste tot unde s–au simtit oameni, adica mai liberi, mai in drepturi, mai protejati de lege. Posibil ca nu peste tot si nu toti sunt in conditii ideale, dar, oricum, au ajuns sa se simta mai bine decat la ei acasa. Poate exista o alta ofensa mai mare pentru un om–cetatean? De ce Voronin nu se intreaba in aceleasi interviuri, de ce il paraseste lumea, de ce il lasa cetatenii si ce ar fi facut cu cei de aici si cu R. Moldova, daca ramaneau toti pe la casele lor? Voronin, posibil, nu se gandeste la faptul ca cetatenia R. Moldova este o formula absolut sterila. Statutul acestei cetatenii nu are valoare, pentru ca ea nu intruneste drepturi reale, ci doar declarate. Puterea are nevoie de cetateni doar pentru campaniile electorale si atunci doar pentru a putea raporta Europei ca alegerile s–au facut in conditii democratice. Deci, marfa electorala si atat. La ce bun aceasta cetatenie, care nu–ti garanteaza nimic? Iata de ce, atacurile lui Voronin la adresa Romaniei sunt inconsistente. Ele nu au acoperire in societate. Daca aproape 1 milion din populatia R. Moldova vor (si partial au) cetatenie romana, daca altii o treime au cetatenia Rusiei si Ucrainei si o alta patrime — cetatenia altor state, ce fenomen statal mai este si R. Moldova?

Atacurile repetate ale presedintelui Voronin la adresa Romaniei, vizavi de cetatenia romana, fac impresia ca Voronin vrea sa transforme cetatenia romana, de rand cu celelalte probleme identitar–romanesti, intr–un pretext de razboi pe termen lung cu Romania. E posibil ca agresiunile mediatice ale lui Voronin la adresa Romaniei sa fie un nou proiect politic rusesc, daca tinem cont ca inceputul acestor agresiuni coincid in timp cu runda intalnirilor neoficiale ale emisarilor Kremlinului cu Chisinaul. Straniu, dar ceea ce invoca suparatul Voronin sunt teze care deranjeaza mai mult Rusia decat populatia R. Moldova. Pana si «capetele de acuzare» sunt de natura ruseasca. Rusia, se stie, are mare pica pe Romania pentru faptul ca a adus UE si NATO la Dunare si Prut, in «spatiul» ei «de influenta» (ca sa operam cu formulele diplomatiei ruse). Mai mult decat atat, Moscova este deranjata de noile initiative ale Romaniei privind includerea R. Moldova in proiectul politic UE pentru Balcanii de Est. Iar acordarea cetateniei romane moldovenilor risca sa apropie R. Moldova de UE inainte ca Chisinaul sa ceara acest lucru. Contrariata de imprejurari si neavand cu ce riposta, Moscova s–a vazut nevoita sa faca «carne de tun» din presedintele Voronin. Iar acesta a acceptat. Pana la urma, nici nu asta conteaza. In relatiile Chisinaului cu Bucurestiul valoreaza mai mult pozitia forurilor europene, care nu trebuie sa se lase manipulate de declaratiile oficialilor de la Chisinau vizavi de Romania. Politica revizionista a comunistilor moldoveni in materie identitara este cel mai elocvent semnal ca R. Moldova este pe cale gresita atat in politica ei interna cat si in cea externa. Pro–europeana de–jure, ea ramane in realitate un vechi gulag sovietic, cu un regim de guvernare fara idealuri si fara aspiratii. Asta este R. Moldova, dupa sase ani de guvernare comunista. Dar nu asta este si vocatia istorica a R. Moldova. Faptul ca cetatenii de la est de Prut isi cauta rostul si locul lor in aceasta viata si lume, deliberat de voia carmuitorilor de la Chisinau, este si ea o explicatie a faptului de ce Voronin nu vrea, iar cetatenii R. Moldova vor cetatenie romana. Si nu doar romana.

Petru AMARIEI