Ministerul Educatiei si Tineretului a mai lansat o campanie de combatere a coruptiei in institutiile de invatamant superior. Valentin Crudu, viceministrul Educatiei, a anuntat, joi, 14 decembrie, intr–o conferinta de presa, ca luarile de mita in institutiile de invatamant nu reprezinta niste cazuri razlete, ci un sistem de care se fac vinovati si studentii, si cadrele didactice. Pentru aceasta campanie Ministerul a alocat 30 de mii de lei.

In timp ce Guvernul elaboreaza si aproba diverse planuri de combatere a coruptiei, sesiunea a inceput, iar studentii isi pregatesc buzunarele. Potrivit unei cercetari sociologice efectuate acum doi ani in tarile din Europa de Sud–Est privind indicele de coruptie in institutiile de invatamant superior, R. Moldova se afla in frunte. De atunci situatia nu s–a mai schimbat.

In febra sesiunii de iarna, studentii discuta despre mita oriunde: in autobuz, la cantina sau la veceu. "Pui 50 de lei in carnetul de note si iti semneaza", isi dau studentii sfaturi chiar la usa decanatului.

La sesiune, profesorul a avut de castigat 25 de mii de lei

Petru este student in anul II la Facultatea de Economie Generala si Drept a Academiei de Studii Economice din Moldova. El afirma ca mita se ofera pretutindeni si sub toate formele. "Recunosc ca pentru a obtine o nota mai mare, am dat si eu mita, dar nu pentru ca nu as fi reusit, ci pentru ca asta a fost chiar propunerea profesorului. In astfel de momente nu ai incotro. Daca refuzi, iti va demonstra ca nu cunosti nimic din ce a predat el. Ceea ce ma supara cel mai mult, insa, este ca nimeni nu a reusit sa sustina examenul la profesorul respectiv fara sa dea cel putin 100 de lei. Dar daca luam in considerare ca altii ajung sa dea si cate 500 de lei… Eu si colegii mei am calculat de mai multe ori ce profit are, in medie, acest profesor. Daca fiecare student din cele sase grupe ii ofera cate 200 de lei, atunci acesta are un castig de aproximativ 25 de mii de lei. Nimeni nu indrazneste sa–i divulge numele pentru ca mai avem de invatat si nu stim ce ne asteapta in viitor. Multi sunt obisnuiti atat sa ofere, cat si sa ia mita. De regula, acesti oameni privesc flagelul coruptiei ca pe un lucru normal", ne–a dat detalii studentul de la ASEM.

Petru sustine ca motivul pentru care a dat mita este posibilitatea de a lua mai usor, la un pret minim de 100 de lei, suma considerata a fi mica la ASEM, o nota maxima. Aceasta l–ar ajuta pe Petru sa obtina o scutire de contract, pentru care e nevoie cel putin de media 9,00. "Motivele pentru care ceilalti colegi au dat mita sunt fie ca nu reusesc sa insuseasca materia, fie ca e mai simplu si mai util sa platesti decat sa vii zi de zi la ore si, adesea, sa pierzi timpul… Am intalnit, insa, si cazuri cand examenele au fost sustinute din timp. De regula, acestia sunt studentii care nu frecventeaza facultatea si ii vezi doar la sfarsit de an. Asa ajung ei sa aiba studii superioare", afirma Petru.

Coniacul, bomboanele si lista studentilor

"Am dat mita pentru ca am vrut sa am o nota mai buna. De obicei, studentii de la Universitatea de Medicina au de invatat prea mult. De cele mai multe ori pur si simplu nu reusim", marturiseste Elena, studenta la Universitatea de Medicina. "Unii profesori, chiar din start, dau de inteles ca nu ai cum sa sustii examenul sau colocviul fara a oferi mita…", continua Elena. La Universitatea de Medicina invata multi studenti veniti din strainatate. "De obicei, lor le este mai dificil sa se descurce. Asa ca multi nu invata deloc si platesc la sfarsitul studiilor pentru toate "cozile". Cativa dintre acestia, insa, dau de inteles chiar din primul an ca scopul lor este sa invete si sa devina buni specialisti. De obicei, acesti studenti au o reusita chiar mai buna decat a studentilor moldoveni", afirma interlocutoarea noastra, care va absolvi in curand facultatea.

Victoria este studenta in ultimul an la Universitatea Tehnica din Moldova, la Facultatea de Calculatoare, Informatica si Microelectronica. Ea isi aminteste de prima mita pe care a fost nevoita sa o dea atunci cand era in anul intai de studii. "Seful de grupa a adunat de la fiecare cate zece lei, din care am cumparat o sticla de coniac si o cutie de ciocolate. Cineva dintre studentii mai mari ne–a spus ca trebuie sa mergem la profesor acasa, pentru ca altfel nu va lua. Bineinteles, am mers la el cu lista studentilor care au adunat bani. Asa am reusit sa luam calificativul admis la primul colocviu", spune studenta. "Dar de atunci au trecut cativa ani. Totul e scump. Si mita s–a marit…"

Victoria, alaturi de alti colegi, prin intermediul programului Work&Travel, a lucrat in aceasta vara in SUA. "Nu au vrut sa ne permita sa plecam. Asa ca am plecat cu probleme si tot astfel am fost intampinati", afirma ea. Pentru ca s–au reintors din state dupa o luna de la inceperea anului de invatamant, Victoria spune ca ea si colegii ei au avut parte de o atitudine batjocoritoare din partea decanului. "Ne–au amenintat ca ne exmatriculeaza. Eram stresata. Stateam ore in sir la usa decanatului, pentru ca decanul pretindea ca e mereu ocupat. Spunea ca trebuie sa mearga la un meci de fotbal, iar noi il asteptam ore in sir. Pana la urma a fost nevoie sa intervina cineva dintre cunoscutii mei. Am reusit sa ies din situatie, dar nu inainte de a "achita" neoficial pentru stagiul de vara 50 de dolari. Asta a fost indicatia domnului decan. Iar banii i–am dat prodecanului." Alti 50 de lei, pentru a sustine un alt colocviu, Victoria i–a pus in carnetul de note. Asa au sfatuit–o ceilalti colegi. "Profesoara a luat banii si a semnat. Mi se paru ca este obisnuita cu aceasta modalitate de "sustinere" a colocviilor."

Anastasia NANI