Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din urmă (mormonii) despre avort, divorţ şi venituri

ZdG a lansat o serie de articole cu participarea reprezentanţilor confesiunilor religioase din R. Moldova despre subiecte considerate controversate în societatea noastră. Pentru a elucida asemănările şi diferenţele, am decis să le adresăm reprezentanţilor confesiunilor religioase din R. Moldova câte cinci întrebări – privind căsătoria între persoanele de acelaşi gen, avort, divorţ, moarte, dar şi veniturile bisericilor. Am început acest serial având o discuţie cu un preot creştin-ortodox – parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, Pavel Borşevschi – , după care am discutat despre confesiunea catolică cu vicarul parohial de la Parohia Romano-Catolică „Providenţa Divină” din Chişinău, Petru Ciobanu, cu principalul rabin al Chişinăului şi Moldovei, Reb Iosef Abelskii, despre iudaism, cu pastorul Vasile Filat despre confesiunea baptistă, iar apoi – cu preşedintelui Ligii Islamice din Moldova, Sergiu Sochircă, despre islam. În acest număr prezentăm consideraţiile la aceleaşi subiecte ale conducătorului Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din urmă, Sergiu Covali.

Despre divorţ. „În cadrul Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din urmă, noi credem că, aşa cum a spus şi însuşi Salvatorul, ceea ce Dumnezeu uneşte, omul nu trebuie să separe. Totuşi, divorţul sau lipsa acestuia nu este o doctrină în biserică. Căsătoria considerăm că este ceva dat de la Dumnezeu, unde un bărbat şi o femeie întemeiază o familie. Recunoaştem că azi în societate aceasta ar fi o problemă, pentru că vedem multe divorţuri. Totuşi, noi încurajăm membrii bisericii să nu recurgă la divorţ, decât dacă ar fi vorba de abuz sistematic, verbal sau fizic, din partea unui soţ, sau de alte lucruri foarte grave. În esenţă, recunoaştem alegerea persoanei de a divorţa sau nu. Încurajarea noastră este ca divorţul să se facă doar atunci când sunt probleme grave”, spune Covali.

Despre căsătoriile LGBT. „În cadrul bisericii, nu sunt acceptate căsătoriile persoanelor de acelaşi sex. Noi respectăm aceste persoane, recunoaştem că ele pot avea uneori o viaţă mai izolată sau mai dificilă din cauza societăţii în care trăiesc. Totuşi, considerăm că trebuie să recunoaştem doar ceea ce este corect în faţa lui Dumnezeu. Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din urmă subliniază repetat importanţa căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie ca o instituţie divină, dată de Dumnezeu. Considerăm, totodată, că procrearea sau relaţiile sexuale trebuie să rămână între soţ şi soţie, care au fost căsătoriţi legal. Oricare altă prezenţă a relaţiilor sexuale, inclusiv în cazul căsătoriilor gay, este considerată de noi ca fiind împotriva învăţăturilor lui Dumnezeu. Deci, biserica nu recunoaşte şi nu sprijină aceste căsătorii”.

Despre avort. „Şi avortul este un subiect foarte sensibil. Noi pornim de la concepţia că viaţa este un dar sfânt, dat de Dumnezeu. Biserica întotdeauna încurajează membrii săi să nu comită avort şi să nu participe în vreun fel la comiterea avorturilor. Totuşi, există situaţii mai sensibile, sau unele excepţii în contextul cărora biserica spune că e loc de alte decizii. De exemplu, o sarcină care vine din incest, o sarcină care vine din viol, sau atunci când un medic calificat ar spune că există un risc grav pentru viaţa mamei, sau atunci când un medic calificat spune că copilul nu va supravieţui naşterii. Dar, şi aceste excepţii nu sunt automate. Încurajăm membrii bisericii să se sfătuiască cu conducătorii din biserică şi să se adreseze lui Dumnezeu cu rugăciuni, după care să ia o decizie în aceste cazuri. La general, biserica e împotriva avorturilor”, relevă Covali.

Despre moarte. „În biserica noastră, credem că moartea este doar o trecere. După moarte, considerăm că oamenii merg într-o lume pe care noi o numim Lumea spiritelor, care ar putea să fie un paradis, în cazul în care persoana a respectat poruncile lui Dumnezeu, sau o închisoare spirituală. Dar, şi aceasta este ceva temporar, până când va avea loc învierea. Noi credem în Înviere pentru că Isus Hristos a înviat şi credem că şi noi, cu toţii, vom învia. Vom fi în aşteptare în acest loc spiritual, după care vom învia, va avea loc judecata şi Dumnezeu ne va permite să mergem în una din Împărăţiile lui”.

Despre venituri. „Pe de o parte, biserica noastră este foarte activă în R. Moldova în domeniul ajutoarelor umanitare, să zic aşa. Biserica participă activ la diferite proiecte de prin anul 1995 încoace, a participat inclusiv la circa o sută de proiecte de apeducte în sate mai îndepărtate de centrele raionale. Aceşti bani vin din donaţiile personale ale membrilor bisericii. Noi, în cadrul bisericii, facem donaţii – de obicei o zecime din veniturile noastre, numim asta zeciuială. De asemenea, membrii bisericii din toată lumea, suntem peste 15 milioane, ţin o zi de post pe an– asta înseamnă că ne abţinem de la băutură şi mâncare pentru 24 de ore, iar banii pe care i-am fi cheltuit pentru mese îi donăm bisericii pentru diferite scopuri umanitare. Nu primim bani din altă parte”.

***

În R. Moldova sunt în jur de 350 de persoane – membre ale Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din urmă.

Din numărul total al populaţiei care şi-a declarat religia la ultimul recensământ (2 611,8 mii de persoane), 96,8% s-au declarat ortodocşi. Din rândul persoanelor de altă religie fac parte baptiştii (creştinii evanghelici baptişti), care reprezintă 1,0%, Martorii lui Iehova, cu o pondere de 0,7%, penticostalii, într-o proporţie de 0,4%, adventiştii de ziua a şaptea, cu o pondere de 0,3%, şi catolicii – de 0,1%. Ponderea persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie (agnostici) a fost de 0,2%. 193 mii de persoane nu şi-au declarat religia, reprezentând 6,9% din populaţia R. Moldova, potrivit Biroului Naţional de Statistică.

Libertatea practicării religiei în R. Moldova este garantată şi protejată de Constituţie. Articolul 31 din Constituţie stabileşte că libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc. Cultele religioase sunt libere şi se organizează în temeiul statutelor proprii, în condiţiile legii. În relaţiile dintre cultele religioase sunt interzise orice manifestări de învrăjbire. Cultele religioase sunt autonome, separate de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în orfelinate.