Islamul despre avort, divorţ şi venituri
ZdG a lansat o serie de articole cu participarea reprezentanţilor confesiunilor religioase din R. Moldova despre subiecte considerate controversate în societatea noastră. Pentru a elucida asemănările şi diferenţele, am decis să le adresăm reprezentanţilor confesiunilor religioase din R. Moldova câte cinci întrebări – privind căsătoria între persoanele de acelaşi gen, avort, divorţ, moarte, dar şi veniturile bisericilor. Am început acest serial având o discuţie cu un preot creştin-ortodox – parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, Pavel Borşevschi – , după care am discutat despre confesiunea catolică cu vicarul parohial de la Parohia Romano-Catolică „Providenţa Divină” din Chişinău, Petru Ciobanu, cu principalul rabin al Chişinăului şi Moldovei, Reb Iosef Abelskii, despre iudaism, şi cu pastorul baptist Vasile Filat. În acest număr prezentăm consideraţiile la aceleaşi subiecte ale preşedintelui Ligii Islamice din Moldova, Sergiu Sochircă.
Despre căsătoriile LGBT. „Islamul, ca religie, interzice căsătoriile între persoanele de acelaşi gen. Este scris şi în Coran, religia interzice acest lucru. Bărbat cu bărbat sau femeie cu femeie nu se pot căsători, ci doar un bărbat şi o femeie, aşa spune islamul. Asta este căsătoria care este plăcută în faţa lui Dumnezeu”, spune Sochircă.
Despre divorţ. „În islam, este permis actul divorţului. Dacă, de exemplu, un cuplu a ajuns în situaţia în care nu mai poate găsi limbaj comun, au încercat toate metodele pentru a aplana conflictul dintre ei, au încercat absolut tot şi nu au putut ajunge în final la un acord, divorţul e permis. Dar, deşi e permis, e ceva foarte neplăcut lui Dumnezeu. Chiar dacă persoana a divorţat, poate, peste un timp anume, să se recăsătorească. Nu e ceva interzis, pentru că viaţa-i viaţă. E dificil să se recăsătorească pentru femeile de altă credinţă, dar pentru cele musulmane – nu. Ea trebuie doar să aştepte o anumită perioadă, nu poate imediat după divorţ să se recăsătorească, pentru că poate să se întâmple aşa că femeia să fie însărcinată”.
Despre avort. „Avortul este un păcat foarte mare. Eu cred că orice religie interzice acest lucru, pentru că, în momentul în care copilul este deja conceput, el este un suflet viu, şi islamul, ca religie, interzice omorul. În Coran, Dumnezeu spune că cel care omoară un suflet nevinovat – pentru că copilul, în burta mamei, este un suflet – este ca şi cum a omorât întreaga omenire. Deci, avortul este interzis în islam”, precizeză Sochircă.
Despre moarte. „Moartea, de fapt, nu este altceva decât trecerea de la o formă de viaţă, la alta. În islam, noi ştim foarte bine, şi e descris acest moment – ce se întâmplă cu omul atunci când vine îngerul morţii, pentru a lua sufletul omului, ştim ce-l aşteaptă pe om în următoarea viaţă. Moartea este doar trecerea la altă formă de viaţă. Atât”.
Despre venituri. „Noi, ca şi cult religios, oferim hrană spirituală mai mult – ce ţine de rugăciuni, de post, Ramadan, poate lecţii de informare, poate anumite sfaturi despre ce este permis şi ce e interzis, ce e corect şi ce incorect. Orice credincios care vine la moschee îşi ia doza de credinţă. Nu e aşteptat însă ca fiecare credincios să ofere ceva. Asta ţine de fiecare persoană în parte, dacă vrea să facă o anumită donaţie. În islam, nu avem taxe sau contribuţii, e ceva care vine benevol. Nu avem taxe la înmormântare, la naştere. Însă, tot ce se dă, e pentru Dumnezeu. Noi avem cheltuieli, însă nu înregistrăm venituri. Evident, pentru a întreţine o clădire, cum este a noastră, se fac cheltuieli, de aceea noi ne bazăm foarte mult pe donaţiile benevole sau, de multe ori, aplicăm la proiecte internaţionale”.
***
Conform recensământului din 2014, în R. Moldova trăiesc peste 2.000 de persoane de religie islamică. Din numărul total al populaţiei care şi-a declarat religia la ultimul recensământ (2 611,8 mii de persoane), 96,8% s-au declarat ortodocşi. Din rândul persoanelor de altă religie fac parte baptiştii (creştinii evanghelici baptişti), care reprezintă 1,0%, Martorii lui Iehova, cu o pondere de 0,7%, penticostalii, într-o proporţie de 0,4%, adventiştii de ziua a şaptea, cu o pondere de 0,3%, şi catolicii – de 0,1%. Ponderea persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie (agnostici) a fost de 0,2%. 193 mii de persoane nu şi-au declarat religia, reprezentând 6,9% din populaţia R. Moldova, potrivit Biroului Naţional de Statistică.
Libertatea practicării religiei în R. Moldova este garantată şi protejată de Constituţie. Articolul 31 din Constituţie stabileşte că libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc. Cultele religioase sunt libere şi se organizează în temeiul statutelor proprii, în condiţiile legii. În relaţiile dintre cultele religioase sunt interzise orice manifestări de învrăjbire. Cultele religioase sunt autonome, separate de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în orfelinate.
