Iudaismul despre avort, divorţ şi venituri
ZdG a lansat o serie de articole cu participarea reprezentanților confesiunilor religioase din R. Moldova despre subiecte considerate controversate în societatea noastră. Pentru a elucida asemănările și diferențele, am decis să le adresăm reprezentaților confesiunilor religioase din R. Moldova câte cinci întrebări – privind căsătoria între persoanele de același gen, avort, divorț, moarte, dar şi veniturile bisericilor. Am început acest serial având o discuție cu un preot creștin-ortodox – parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Chişinău, Pavel Borşevschi – , după care am discutat despre confesiunea catolică cu vicarul parohial de la Parohia Romano-Catolică „Providența Divină” din Chișinău, Petru Ciobanu. În acest număr prezentăm considerațiile la aceleași subiecte ale principalului rabin al Chișinăului și Moldovei, Reb Iosef Abelskii. În numerele următoare, vom publica viziunile reprezentanților confesiunilor islamică, adventistă și baptistă.
Despre divorț. „Însăși ideea divorțului este desemnată în Tora noastră – dacă familia nu poate să găsească limbaj comun, atunci există posibilitatea divorțului. Dar, înainte ca perechea să divorțeze – rabinii fac asta după toate obiceiurile religioase – , se încearcă, prin anumite acțiuni, să fie împăcată, ca până la urmă totul să se termine în mod liniștit. Totuși, dacă nu se reușește împăcarea lor, apoi da, există institutul divorțului”, precizează rabinul.
Despre căsătoriile LGBT. „Nu se permite așa ceva, nici nu se discută. Asta contrazice însăși ideea de creare a lumii noastre – Cel de Sus i-a creat pe bărbat și pe femeie pentru ca ei să continue viața și să dezvolte această lume. Căsătoriile între persoane de același gen duc la distrugere”.
Despre avort. „Acesta este interzis. În ebraică, cuvântul avort are ca rădăcină „omor, ucidere”. Cel de Sus decide – să vină acest suflet pe lume sau nu, să se nască acest copil sau nu. Asta nu e în puterea noastră și nu noi avem libertatea de a decide dacă este bun sau nu acest suflet, aceasta hotărăște viețuirea sa de mai departe. Sunt cunoscute cazuri când, în timp ce femeia este însărcinată, nu putem deduce dacă acest copil suferă de ceva. Numai după nașterea sa este clar că are nişte deficienţe. Putem oare vorbi despre faptul că, dacă am fi cunoscut acest lucru mai înainte, l-am fi ucis? A ucide un copil în timpul însărcinării se egalează cu omuciderea”, spune Abelskii.
Despre moarte. „În iudaism, se consideră că moartea este doar sfârșitul fizic, dar nicidecum moartea sufletului. Conform iudaismului, acum ne găsim într-o perioadă în care așteptăm venirea lui Mesia – venirea Sa este foarte aproape, și odată cu această venire vom cunoaște și afla lucruri care în momentul de faţă nu pot fi înțelese de rațiunea noastră. Când va veni Mesia, vor învia morții și atunci vom ști totul cu siguranță. Acum știm doar că moartea nu e decât sfârșitul fizic, al vieții corpului. Anume vremurile noastre sunt cele ale venirii lui Mesia, așteptăm asta cu nerăbdare și depunem toate eforturile ca să se întâmple cât de curând, pentru că atunci vom înțelege totul”.
Despre venituri. „Posibil, sunt oameni care vin la sinagogă din intenții materiale. Dar, ideea din Tora e că oamenii trebuie să creeze un loc sfânt, o casă în care este prezentă sfințenia, unde este prezent Cel de Sus – aceasta este sinagoga, creată cu scopul ca oamenii să vină și să se poată ruga aici. Una din principalele porunci în iudaism e să fie lăsate donații. Principala sursă care permite ca sinagoga să existe sunt, bineînțeles, aceste donații. De fapt, toate instituțiile religioase ale iudaismului există, mai înainte de toate, din contul donațiilor. Donațiile sunt una din principalele porunci pentru toți evreii”, subliniază Abelskii.
* * *
Conform datelor recensământului din 2014, 330 persoane din Chișinău sunt de religie iudaică. Totodată, în mun. Bălți – 47 persoane, în Briceni -35 persoane, în Orhei – 23 persoane, în Edineț și Soroca câte 17 persoane s-au declarat de aceeași religie. Totodată, există comunități cu un număr mai restrâns de oameni în cel puţin 45 de localități din R. Moldova. Populaţia evreilor din republică s-a redus considerabil din timpul proclamării independenţei în 1991, în special din cauza nivelului sporit de emigrare în Israel.
Potrivit informaţiei Biroului Național de Statistică de la Ministerul Afacerilor Interne, în 2007, în R. Moldova s-au repatriat 1763 de persoane, 4,5% dintre acestea fiind evrei.
Libertatea practicării religiei în R. Moldova este garantată și protejată de Constituție. Articolul 31 din Constituție stabilește că libertatea conștiinței este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc. Cultele religioase sunt libere și se organizează în temeiul statutelor proprii, în condițiile legii. În relațiile dintre cultele religioase sunt interzise orice manifestări de învrăjbire. Cultele religioase sunt autonome, separate de stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri și în orfelinate.
