Confesiunile religioase din R. Moldova despre avort, divorţ şi venituri
ZdG lansează o serie de articole cu participarea reprezentanților confesiunilor religioase din R. Moldova despre subiectele considerate controversate în societatea noastră. Pentru a elucida asemănările și diferențele, am decis să le adresăm reprezentaților confesiunilor religioase din R. Moldova câte cinci întrebări, ce țin de căsătoria între persoane de același gen, avort, divorț, moarte, dar și despre veniturile bisericilor. Așa cum cei mai mulți cetățeni ai R. Moldova se declară creștin-ortodocși, am decis să începem acest serial având o discuție cu un preot creștin-ortodox – parohul Bisericii Sfântul Dumitru din Chişinău, Pavel Borşevschi. În numerele ulterioare vom publica considerațiile reprezentanților confesiunilor catolică, islamică și iudaică.
1. BISERICA ORTODOXĂ
Despre divorţ. „Creştinii nu divorţează. Categoric. Acceptă sau nu omul boala? Un om care duce un trai decent, nu se îmbolnăveşte. Trăieşte mult şi moare de bătrâneţe”, spune părintele Pavel Borşevshi.
Despre avort. „Avortul este cea mai mare crimă. O femeie care şi-a permis ca în pântecele ei să fie măcelărit un copilaş, de către un doctor, sau e nebună, sau aşa va ajunge. Dumnezeu îi ia mintea, ca să o poată ierta. O femeie este egală cu viaţa, copilul este egal cu femeia. De aceea, femeile însărcinate sunt tratate cu deosebită atenţie, având dezlegare şi la posturile de peste an”.
Despre căsătoriile LGBT. „Căsătoria, noi o mai numim şi taina cununiei, este legământul făcut după planul lui Dumnezeu pentru noi şi descoperit oamenilor în Sfînta Scriptură sau Biblie. Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu chipul său dumnezeiesc şi a zis că nu este bine să fie singur pe pământ, aşa că a făcut femeia. Dacă îmi arătaţi altceva în Sf. Scriptură, eu accept. Dar ceea ce dvs. numiţi căsătorie, eu numesc păcat şi păcat sodomic”.
Despre moarte. „Pentru noi, creştinii, moartea este un dar, pentru că moartea nu permite perpetuarea păcatului şi a condiţiei mizere în care suntem din cauza pacatului. În acelaşi timp, în Hristos cel înviat din morţi, avem perspectiva vieţii veşnice, pentru că Hristos moare cu moartea noastră. Hristos, prin moartea pe care o gustă, omoară moartea noastră. La creştini nu există despărţire, există trecere, şi Paşti înseamnă trecere de la viaţă la viaţă. Moartea este un pod”.
Despre venituri. „Din limba greacă, ecclesia înseamnă adunare. Şi nu o simplă adunare, dar e chemarea lui Hristos de a ne aduna în jurul Lui. Şi El, ca şi cap al Bisericii, ne oferă nouă Viaţa, prin Sfintele Taine. Taina botezului este a doua naştere, taina mirungerii este înzestrarea unui om cu toate darurile lui Dumnezeu. Dacă, din pricina păcatului, ne-am îndepărtat de Hristos, prin taina a treia, a spovedaniei, ne reînnoim haina botezului. A patra taină este euharistia, în care Hristos, în mod real, ni se oferă prin Trupul şi Sângele Său, pe care consumându-le, pregustăm raiul. Şi apoi, mai există taina cununiei şi Sfintele Maslu. Ultima taină este ce a preoţiei. Asta e lucrarea bisericii.
Când e vorba de venituri, trebuie să înţelegem că Biserica este o instituţie non-profit şi că nu are drept scop acumulare de capital. Cei care frecventează Biserica formează o comunitate, o familie. Şi noi împreună, membrii familiei, ne-am angajat să întreţinem biserica şi pe slujitorii acesteia. Nu-mi trebuiesc ale voastre, zice Hristos, îmi trebuiţi voi. Creştinii, dacă sunt creştini adevăraţi, au strictă nevoie de a frecventa biserica în toată duminica. Aceştia numaidecât jertfesc a zecea parte din venitul lor bisericii şi din această jertfă se întreţine biserica. De exemplu, salariile de 100.000 lei pe lună trebuiesc achitate ca să putem menţine Biserica aşa cum o vedeţi. Pe timp de iarnă achităm 35.000 lei căldura, lumina. Eu trebuie să iau de undeva aceşti bani. Sunt cheltuieli enorm de mari, iar statul nu dă absolut nimic. Spre exemplu în Grecia şi România bisericile sunt întreţinute de către stat , iar preoţii primesc salarii. În R. Moldova acest lucru nu se întâmplă. Preoţii, împreună cu enoriaşii, trebuie să depună efortul pentru buna desfăşurare a activităţilor bisericeşti. În România, bisericile sunt reparate de stat. La noi – nu. Tot noi construim. Cine nu aduce a zecea parte, nu are. Ca să ai, trebuie să dai. Dai nu că-mi trebuie mie, ci pentru că îţi trebuie ţie. Eu, ca preot, îmi iau numai cât îmi trebuie. Preotul trebuie să fie întreţinut de comunitate, acesta este unul din lucrurile care ţin de statutul bisericii noastre. Eu tot ce am, am de la oameni. Veniturile sunt jertfe”, conchide Borşevschi.
Biserica Ortodoxă din R. Moldova este în subordinea Patriarhiei Moscovei, iar Biserica Ortodoxă Autonomă a Basarabiei – în subordinea Patriarhiei Române.
Din numărul total al populaţiei care şi-a declarat religia la ultimul recensământ (2 611,8 mii persoane), 96,8% s-au declarat ortodocşi. Din rândul persoanelor de altă religie, se numără baptiştii (creştinii evanghelici baptişti), care reprezintă 1,0%, martorii lui Iehova, cu o pondere de 0,7%, penticostalii, cu o proporţie de 0,4%, adventiştii de ziua a şaptea, cu o pondere de 0,3% şi catolicii – 0,1%. Ponderea persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie (agnostici) a fost de 0,2%. 193 mii de persoane nu şi-au declarat religia, reprezentând 6,9% din populaţia R. Moldova, potrivit Biroului Naţional de Statistică.
Libertatea practicării religiei în R. Moldova este garantată şi protejată de Constituţie. Articolul 31 din Constituţie stabileşte că libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc. Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii. În relaţiile dintre cultele religioase sunt interzise orice manifestări de învrăjbire. Cultele religioase sunt autonome, separate de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în orfelinate.
