Chirtoacă: „Vreți să mă condamnați? Păi, condamnați-mă, dar încercați să o faceți măcar cât de cât după lege”
Încă o ședință amânată în dosarul de trafic de influență pe numele primarului suspendat din funcție al capitalei, Dorin Chirtoacă. Ședința din 28 noiembrie a fost amânată după ce o cerere în acest sens a fost depusă de avocații edilului, pe motiv că se așteaptă un răspuns a Curții Supreme de Justiție după ce judecătorul Alexandru Negru a solicitat instanței supreme un aviz consultativ privind cererile depuse de apărare în cauza respectivă. În timp ce procurorul Dumitru Robu acuză apărarea de tergiversare intenționată a examinării cauzei, Dorin Chirtoacă afirmă că se poate trece la exminare aîn fond a dosarului când nu au fost soluționate o mulțime de probleme de ordin procedural.
Procurorul anticorupție Dumitru Robu susține că avocații au câte o cerere la fiecare ședință de judecată, iar acest lucru s-ar face intenționat, pentru tergiversarea examinării dosarului.
„Odată de ca fost finalizată ședința preliminară și a fost admisă lista probelor, astăzi urma să examinăm cauza penală în fond, cu audierea martorilor. Partea acuzării urma să asigure prezența martorilor. Astăzi urma să audiem pe Gamrețki Igor”, a declarat procurorul, precizând că acuzarea are o listă de cinci martori și că lista probelor acumulate la etapa urmăririi penale a fost prezentată atât instanței, cât și părților.
La rândul său, Dorin Chirtoacă susține că cererile înaintate de avocații săi încă acum jumătate de an nu sunt examinate de magistrați, aceștia eschivându-se prin diferite metode, inclusiv prin adresarea la CSJ pentru a solicita consultații.
„Haideți să încheiem cu examinarea tutror acestor chestiuni de procedură, care s-au adunat timp de o jumătate de an, după care trecem la fond. Așa este corect. Este un principiu fundamental al dreptului. Procedura se judecă separat de fondul cauzei. Nu poți trece la fond până nu sunt soluționate chestiunile de procedură. Procuratura nu vrea sub nicio formă să accepte examinarea acestor lucruri. Dacă sunt obiectivi (procurorii – n.r.), așa cum spun ei, și respectă prezumția de nevinovăție, haideți să le examinăm odată, am terminat și mergem mai departe. Ei pe noi ne acuză de tergiversare, când ei înșuși au cauzat toate aceste probleme, cu înlăturarea avocaților, cu trimiterea materialelor în judecată, fără ca să fie studiate, văzute și cunoscute, începerea urmăririi penale fără să existe o faptă comisă de cineva, nu contează de cine. Este o simulare primitivă a aplicării legii. Am spus: vreți să mă condamnați? Păi, condamnați-mă, dar încercați să o faceți după lege, cât de cât, măcar aparent. Automat, la nivelul unui stat sau organizații internaționale, cu un minim respect față de drepturile omului și justiție, toate aceste chestiuni vor cădea. Ele nu au niciun suport legal”, a declarat Dorin Chirtoacă în fața presei, care a mai adăugat că, de fept, dosarul împotriva sa ar fi unul „gol”.
Cât despre fostul său coleg de clasă și ex-subalternul său de la Primărie, Igor Gamrețki, care recent a fost condamnat la închisoare cu suspendare de Curtea de Apel, în același dosar al parcărilor cu plată în capitală, Dorin Chirtoacă spune că acesta nu poate figura drept martor în cauza penală pe numele său deoarece.
„Nu poate fi martor o persoană asupra căreia planează o acuzație cu privire la aceleași fapte”, s-a arătat revoltat edilul suspendat din funcție, afirmând că „procuratura dictează agenda instanței de judecată”, deoarece judecătorul nici nu ar fi știut despr eprezența unui martor în anticamera sălii de ședință.
Procurorul a declarat că în scurt timp cauzele penale pe numele viceprimarului Nistor Grozavu și a omului de afaceri Alexandru Pincevschi urmează a fi transmise în judecată, dar nu a numit o dată exactă. Asigurări că celelalte persoane vizate în dosarul parcărilor cu plată în capitală vor fi deferite justiției în cel mai apropiat timp au fost făcute în repetate rânduri, acest lucru nu s-a întâmplat nici la șapte luni de la reținerile sonore din aprilie 2017.
Dumitru Robu a argumentat tergiversarea prin faptul că au fost formate comisii rogatorii pentru acumularea probelor împotriva celorlalți bănuiți, dar răspunsuri de la organele competente din Ungaria și Austria încă nu venit. Întrebat de ce în cazul lui Chirtoacă și Gamrețki nu au fost formate comisii rogatorii, procurorul a declarat că în dosarele celor doi au existat suficiente probe.
Deși la 25 aprilie, alături de Igor Gamrețki, în dosarul de corupție ce vizează selectarea companiei ce urma să se ocupe de amenajarea parcărilor cu plată în capitală, au fost reținuți viceprimarul Nistor Grozavu, omul de afaceri Alexandru Pincevschi, fostul consilier municipal Ghenadie Ivașcenco și administratorii a trei firme de parking, Serghei Islentiev (PLS „Parcare”), Alexei Curti, („Sizif-L”) și Olga Andriuța (reprezentanta prin procură a „PLS Parcare”, doar cauza penală pe numele șefului DGTPCC a ajuns pe masa magistraților.
În același dosar, pe 25 mai, în baza mărturiilor făcute Igor Gamrețki și Nistor Grozavu, a fost reținut primarul general al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, care este fost coleg de clasă cu șeful DGTPCC.
A doua zi, acestuia i-a fost aplicat un mandat de arest la domiciliu, care ulterior a fost prelungit în mai multe rânduri. La 28 iulie 2017, la câteva zile după ce dosarul a fost trimis în judecată, instanța a dispus suspendarea lui Dorin Chirtoacă din funcția din funcția de primar. Ulterior, la 8 august 2017, Curtea de Apel a admis parțial recursul avocaților lui Dorin Chirtoacă, privind suspendarea acestuia din funcția de primar general al municipiului Chișinău și a trimis dosarul la Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a refuzat însă să examineze sesizarea avocaţilor lui Dorin Chirtoacă considerând că suspendarea nu contravine legii fundamentale.
La șase septembrie, procurorii au anunțat despre încă un dosar penal pe numele lui Chirtoacă. În acest episod, Dorin Chirtoacă este acuzat că ar fi prejudiciat bugetul municipal cu peste 66 de milioane de lei, după ce în loc să execute hotărârile instanțelor de a asigura cu spațiu locativ mai multe persoane și familiile acestora, în ultimii șase ani ar fi încheiat 81 de tranzacții de împăcare și ar fi achitat din banii municipali costul mediu al apartamentelor de diferite dimensiuni, în funcție de componența familiilor.
Citiți și:
