Candidații la funcția de procuror general: Locuințe de lux, mașini scumpe, afaceri de familie și „păcate” iertate

Toți cei șase candidați la funcția de procuror general au activat doar în organele Procuraturii, fiind implicați de-a lungul anilor în dosare și acuzații scandaloase. Deși până la reformarea sistemului au ridicat salarii modeste, aceștia au reușit să adune averi impresionante. Practic toți au, fie că le declară sau nu, case, apartamente sau mașini de lux. Unii dintre candidați sunt implicați, discret, prin intermediul familiilor, și în afaceri de milioane.

La funcția de procuror general al R. Moldova și-au depus candidatura 6 persoane: Eduard Harunjen, prim-adjunctul procurorului general, care de mai bine de jumătate de an îndeplinește funcția de procuror general interimar, Igor Serbinov și Iurie Garaba, adjuncții procurorului general, Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție (PA), Igor Popa, șeful Procuraturii mun. Chișinău, și Ruslan Cașu, procuror în cadrul Procuraturii sect. Ciocana.

Casa de lux, construită timp de 13 ani?

Candidatul Eduard Harunjen are o experiență de 20 de ani în organele Procuraturii. Acesta locuiește într-un imobil de milioane din capitală, pe str. N. Smochină, la o aruncătură de băț de cartierul luxos din str. Ciocârliei, atribuit familiei Voronin. Casa a fost dată în exploatare în anul 2011, când Harunjen deținea funcția de procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale (PG). Imobilul cu două niveluri, spunea Harunjen, pentru ZdG, în 2013, când scriam despre locuința familiei sale, l-a construit „timp de 13 ani. În 1995, am primit un apartament. În 2000, l-am vândut. Cu acei bani şi cu banii de la nuntă mi-am construit casa”. Pe lângă casa și terenul aferent, candidatul la funcția de procuror general deține și un alt teren de 5 ari, amplasat chiar lângă imobilul său și pe care l-a cumpărat în vara anului 2000. În declarația de avere, Harunjen scrie că a plătit pentru acel teren un „preț contractual de 15 mii de lei”. Astăzi, un asemenea bun poate fi vândut cu aproximativ 70 de mii de euro, conform prețului de piață (!).

Din declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015 depusă de Eduard Harunjen la Autoritatea Națională de Integritate aflăm că, anul trecut, acesta a avut, din salariul de prim-adjunct al procurorului general, un venit de 141,3 mii de lei (aproape 12 mii de lei lunar), cu peste 60 de mii de lei mai puțin decât soția sa, Adela Harunjen, secretara Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova. Conform datelor publice, Adela Harunjen este și șefa Secției juridice din cadrul instituției. Ea a avut în 2015 venituri de 206 mii de lei (17 mii de lei lunar). Cu aproape 20 de mii de lei la veniturile familiei Harunjen pentru anul 2015 a contribuit și fiica Adelina Harunjen, angajată în calitate de jurist la „Vinăria Mileștii Mici” SRL. Anul trecut, membrii familiei au folosit două automobile: un Volvo fabricat în 2003 și cumpărat în 2010 și un Mercedes, fabricat în 2012 și care a fost dobândit în 2015, folosit în bază de mandat de Adelina Harunjen, document care a expirat în luna februarie 2016, conform explicațiilor lui Eduard Harunjen. Adelina Harunjen, fiica candidatului la funcția de procuror general, a absolvit dreptul la Universitatea Liberă Internațională din Moldova.

Procedura disciplinară de pe numele lui Harunjen

În 2010, pe numele lui Eduard Harunjen și a altor doi procurori a fost inițiată o procedură disciplinară în care se invoca nimicirea dosarului penal pornit pe faptul decesului cet. Ion Ţîbuleac în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, dar și faptul că acesta ar fi tăinuit existența unei hotărâri privind pornirea urmăririi penale pe faptul dat. Candidatul la funcția de procuror general mai era învinuit că, neîntemeiat, a considerat legal refuzul de a nu porni urmărirea penală pe acest caz. Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 20 iulie 2010, Eduard Harunjen, fiind șef al Secției control al urmăririi penale, a fost recunoscut culpabil de „îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu”. Pentru abaterea disciplinară constatată, procurorul a fost sancționat disciplinar cu „avertisment”. Acesta a contestat hotărârea adoptată în privința sa, solicitând anularea ei.

„Colegiul disciplinar eronat a ajuns la concluzia precum că procurorul Harunjen „a tăinuit existența hotărârii privind pornirea urmăririi penale pe faptul decesului cet. Ion Țîbuleac”, a fost concluzia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), condus pe atunci de Iurie Garaba, contracandidatul lui Harunjen la funcția de procuror general. Astfel, procedura disciplinară a fost încetată.

Casă la Ghidighici și apartament social

Candidatul Igor Serbinov, adjunctul procurorului general, locuiește într-o casă la sol din com. Ghidighici, mun. Chișinău, în a cărei posesie a intrat încă la începutul anilor 2000. Casa pare mai degrabă modestă, dacă e s-o comparăm cu cele ale altor procurori și judecători. Familia Serbinov mai declară și un apartament de 53,8 m.p., în Chișinău, pe care l-a obținut în anul 2001. Începând cu anul 2011, soții Serbinov au investit 46,8 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1 milion de lei, în construcția unui apartament social pentru lucrătorii procuraturii care nu beneficiază de un loc de trai. Locuința construită de firma „Basconslux” în apropiere de parcul „Valea Trandafirilor” a fost deja dată în exploatare și l-a costat pe Serbinov doar 340 de euro pentru un metru pătrat, preț aproape dublu față de cel de piață. Chiar și în aceste condiții, costul apartamentului este mult mai mare decât veniturile declarate de procurorul Igor Serbinov în ultimii ani.

Anul trecut, de exemplu, candidatul la funcția de procuror general a avut venituri de 157,8 mii de lei din salariul de adjunct al procurorului general (13 mii de lei lunar) și de 100 de mii de lei din pensie (8 mii de lei lunar). Soția acestuia, Lilia Serbinov, profesoară de biologie la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău, a avut anul trecut venituri cumulate din activitatea didactică în sumă de 22 mii de lei (1800 de lei lunar). Veniturile familiei în anii precedenți au fost aproape aceleași sau chiar mai mici decât în 2015.

Familia Serbinov, pasionată de BMW-uri

Igor Serbinov are doi copii. Fiica cea mai pare a călcat pe urmele tatălui și a studiat la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, iar apoi, la Institutul Național al Justiției, specialitatea judecător.

În mai 2014, Angela Serbinov a fost angajată în funcția de asistent judiciar în cadrul Direcției Grefă a Curții Supreme de Justiție. Valentin Lastavețchi, purtătorul de cuvânt al CSJ, ne-a anunțat că fiica adjunctului procurorului general nu mai activează în cadrul instanței supreme. Conform declarației sale cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, ea a avut anul trecut venituri de 82,5 mii de lei. Cu toate acestea, a reușit să-și achiziționeze un BMW X3, fabricat în 2009, cu 190 de mii de lei, sumă de două ori mai mare decât veniturile sale declarate.

Familia Serbinov pare să fie pasionată de mașinile producătorului german BMW. Pe lângă faptul că și-a cumpărat anul trecut un asemenea model de automobil, fiica lui Igor Serbinov și-a umplut pagina sa de pe o rețea de socializare cu asemenea mașini. La fel a făcut și Iuliu Serbinov, fiul candidatului.

La rândul său, și Igor Serbinov conduce un automobil de model BMW, pe care l-a achiziționat în 2014, fără însă a indica în declarația sa de avere mai multe detalii despre mașină. Până în 2014, Igor Serbinov a condus un alt automobil fabricat de nemții de la BMW.

Apartamentele familiei Garaba și tranzacțiile soacrei

Iurie Garaba, celălalt adjunct al procurorului general înscris în cursă, indică, împreună cu familia, în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, 3 apartamente, de 66 m.p., 51 m.p. și 29 m.p, achiziționate, respectiv, în 2003, 2006 și 2013. Iurie Garaba a trecut în declarație și un garaj cu o suprafață de 32 m.p., procurat în 2015. Pe lângă acestea, în ultimii ani, familia Garaba a achiziționat și alte apartamente, doar că le-a trecut pe numele Mariei Urmanova, soacra procurorului Iurie Garaba.

Soții Iurie și Irina Garaba locuiesc în sect. Râșcani al capitalei, în două apartamente aflate unul lângă altul, de 66 şi, respectiv 29 m.p., care, cel mai probabil, au fost transformate într-o singură locuință. Primul apartament, de 66,9 m.p., i-a fost donat Irinei Garaba de către mama sa, în 2007. Celălalt, de 29 m.p., a fost obținut în 2003, în urma unui contract de schimb. În același an, soacra procurorului a cumpărat un alt apartament, de 50 m.p., în vecinătate. Tranzacțiile imobiliare ale Mariei Urmanova nu s-au oprit aici. În 2011, pe când avea 64 de ani, aceasta cumpără un alt apartament de 35 m.p., tot în sect. Râșcani al capitalei. Un an mai târziu, în 2012, Maria Urmanova achiziționează încă un apartament, de 38 m.p., de această dată pe str. București.

Fabrica off-shore, administrată de fratele procurorului

Irina, soția lui Iurie Garaba, este angajată la „Fabrica Avicola Tochile” SRL, de unde a raportat pentru anul 2015 venituri în sumă de 14,4 mii de lei, dar și în cadrul Reprezentanței „Martical” LTD, de unde a avut un salariu de 23,9 mii de lei. Datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că „Fabrica Avicola Tochile” SRL este administrată de Victor Garaba, unul din cei doi frați ai candidatului la funcția de procuror general. SRL-ul are un capital social de 7,1 milioane de lei (!) și un fondator care se ascunde după un off-shore din Cipru, „Lifaza Limited”. Reprezentanții Primăriei din s. Sipoteni, r. Călărași, acolo unde se află fabrica, ne-au anunțat că aceasta nu funcționează încă din 2011, an în care a fost privatizată. Aceasta se întinde pe o suprafață de aproape 14 ha, iar conform datelor de la Cadastru, în 2011, terenul și clădirile fabricii au fost ipotecate pentru un credit de 200 de mii USD firmei „Lascom Trading LLP” din Londra, Marea Britanie. În octombrie 2016, compania a fost dizolvată.

Astăzi, firma „Fabrica Avicola Tochile” SRL are adresa juridică pe str. George Călinescu, 2. Acolo am găsit însă doar un oficiu, iar persoana care era acolo ne-a îndemnat să discutăm cu Victor Garaba, care însă a avut telefonul mobil deconectat. Iurie Garaba susține că nu are legătură nici cu apartamentele cumpărate de soacră și nici cu fabrica off-shore condusă de fratele său. „Nu am cumpărat eu apartamentele soacrei și nu eu le-am înregistrat pe numele ei. Las’ să se vadă cine a fost soacra și de unde le are… Da, fratele este director la acea fabrică. N-am nicio legătură cu ea. Am fost o dată acolo, întâmplător. Nu mă cunoaște nimeni acolo. Despre fabrică știu doar că la acest moment ea nu lucrează”, a menționat Iurie Garaba.

Garaba și bătaia din drumul spre mare

Procurorul Iurie Garaba conduce un BMW 525 și are datorii de 30 de mii de euro și 5,6 mii USD, contractate în anul 2013. La fel ca și majoritatea colegilor săi, deși declară 3 apartamente, Iurie Garaba a beneficiat și el de apartament social în blocul ridicat de „Basconslux” pentru procurori.

În 2013, Iurie Garaba, fiind președintele CSP, a fost implicat într-un incident, soldat cu o bătaie, în care a fost implicat şi un tânăr, Gheorghe Munteanu. A doua zi, subiectul „lua foc”, mai ales după ce Eugen Bordos, procurorul care conducea urmărirea penală pe acest caz, a solicitat eliberarea unui mandat de arest pentru 30 de zile pe numele lui Munteanu. Solicitarea procurorului a fost admisă de judecătorul de instrucţie Ion Morozan, care a eliberat pe numele tânărului un mandat de arest pentru 20 de zile. Atunci, Vlad Roşca, avocatul lui Gheorghe Munteanu, declara pentru ZdG că acesta nu este vinovat, că el doar s-a apărat şi că cel care a provocat scandalul a fost însuşi procurorul. Peste 8 zile, tânărul și-a schimbat însă discursul, și-a luat vina asupra sa și a fost eliberat din arest, iar dosarul, finalizat cu o amendă.

Cele 7 automobile declarate de Viorel Morari

Candidatul Viorel Morari, șeful PA, este procuror de 15 ani. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2015, a avut anul trecut un salariu de 127 mii de lei şi venituri de aproape 120 de mii din activităţi didactice sau diurne. Cu 14,4 mii de lei, la „prosperarea” procurorului au contribuit și părinții săi. În 2014, de exemplu, Morari declara că părinţii i-au acordat un ajutor material în sumă de 27,7 mii de lei. Șeful PA locuiește într-un apartament de tip mansardă, cu o suprafață de 99,3 m.p., care aparține părinților săi, așa cum a specificat procurorul într-un interviu pentru ZdG, acordat în luna iunie 2016.

„La momentul intrării în funcţie (de șef al PA) sunt proprietarul unei Skoda Octavia din 2006”, preciza Morari, care a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015 nu mai puțin de 7 automobile, șase dintre ele fiind cu drept de uz. „În 2015 am declarat alte automobile, printre care Skoda Octavia, Land Rover, Volvo, Skoda Superb şi iar, Skoda Octavia. Acestea sunt automobile pe care le-am folosit, dar ele niciodată nu au fost ale mele. De exemplu, nu am avut automobil sau nu-l foloseam, luam pe vreo săptămână de la cineva o maşină. De exemplu, Volvo XC 90 este al fratelui. Cineva putea să mă vadă la volan şi putea să spună că Morari are automobil, dar nu l-a declarat. Iată de ce am declarat toate maşinile pe care le-am folosit”, preciza procurorul Morari. Până în 2029, candidatul la funcția de procuror general are de rambursat datorii în sumă de 15 mii de euro și 15 mii USD, contractate în 2014, cu o rată a dobânzii de 0%.

Părinți de procuror: Cu două apartamente și firmă cu capital de milioane

Părinţii candidatului la funcţia de şef al PG sunt proprietarii a două apartamente în Chişinău, unul de 33 m.p., cumpărat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tolstoi, cu o suprafață cadastrală de 88,9 m.p., procurat în 2010, în care părinţii procurorului au investit începând cu 2008. Deși suprafața este diferită, cel mai probabil acesta este apartamentul pe care Morari l-a indicat în ultima sa declarație cu privire la venituri și proprietate și în care ar locui. În decembrie 2013, Eugenia Morari, mama lui Viorel Morari, fostă profesoară, a fondat firma „Irarom-Grup”, cu un capital social de 3,9 milioane de lei (!) şi adresa juridică în satul Ţaul, Donduşeni, localitatea de baştină a lui Viorel Morari. Firma deţine o staţie PECO în localitate şi este administrată de Oleg Morari, fratele procurorului. Și acesta este proprietarul unui apartament în Chişinău, de 49 m.p., cumpărat în 2005.

Viorel Morari este procuror din 2002. În 2013, acesta era șef interimar al PA când a fost demis din această funcție de Andrei Pântea, proaspăt instalat în funcția de procuror general interimar. La scurt timp, Pântea a remis și un demers pe adresa CSP, solicitând inițierea unei proceduri disciplinare în privința lui Morari. În document, Pântea semnala faptul că „la 25 ianuarie 2013 a fost creat un grup de control pentru verificarea activității PA pe parcursul anului 2012”, iar în urma verificărilor au fost stabilite mai multe încălcări ale obligațiilor de serviciu admise de conducerea instituției, „la compartimentul conducere și exercitare a urmăririi penale, reprezentarea acuzării de stat și respectarea regimului secret”. CSP a respins însă solicitarea lui Pântea. În acea perioadă, și Morari s-a plâns CSP-ului pe acțiunile lui Pântea, precizând că acesta ar urmări să-i strice imaginea. Nici în acest caz, CSP nu a inițiat însă o procedură disciplinară.

Mașină cu preț „de la 37 mii de euro” folosită prin mandat

Candidatul Igor Popa, procurorul mun. Chișinău, locuiește, împreună cu soția sa, Ala, într-un apartament de 123 m.p., achiziționat în 2013, după ce au vândut unul mai mic, în același an. Anul trecut, soții Popa au procurat și o debara de 6 m.p. Soția procurorului, Ala, care a avut venituri din avocatură de 23,9 mii de lei în 2015, conduce, prin mandat, un automobil de lux, Hyundai Genesis, fabricat în 2015. Prețul unei asemenea mașini începe, în R. Moldova, de la 37 de mii de euro, dar, în funcție de dotări, poate ajunge să coste și până la 53 de mii de euro. Procurorul Igor Popa conduce, la rându-i, un Hyundai Santa Fe, fabricat și cumpărat în 2014. Anul trecut, Igor Popa a avut, din salariu, venituri în sumă de 113,6 mii de lei (10 mii de lei lunar). Alți 310 mii de lei familia Popa i-a obținut din vânzarea a două automobile, Toyota Camry și Mazda 6. Igor Popa este din 1999 în organele Procuraturii. Igor Popa a refuzat să discute cu noi despre mașina pe care o conduce soția sa, spunându-ne că „nu e mașina mea. Sunați-o pe dna Ala Popa și întrebați-o”. Aceasta nu a răspuns la apeluri.

Igor Popa s-a remarcat şi a intrat în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, când a instrumentat sau a participat, în calitate de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, la efectuarea urmăririi penale în mai multe dosare penale deschise pe numele persoanelor care erau împotriva guvernării lui Voronin. Astfel, Serafim Urechean, Nicolae Andronic, Valeriu Pasat sau Constantin Becciev au fost urmăriți penal, iar ulterior, declarați nevinovați, în mai multe dosare cu iz politic. Igor Popa este şi procurorul care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. Anterior, pentru ZdG, Igor Popa spunea că nu are „niciun regret” în privința dosarelor instrumentate de-a lungul carierei. „Toate acţiunile au fost perfect legale. Dacă ar fi fost altfel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Procuratură. Oricare ar fi dosarele, şi 7 aprilie, oricare, nu am ce să-mi reproşez. Toate acţiunile au fost legale”, ne-a replicat Igor Popa.

Compensații de 877 de mii de lei de la Primărie pentru candidatul Cașu

Ruslan Cașu activează în cadrul Procuraturii sect. Ciocana din Chișinău. Acesta are viza de reședință într-un apartament de 71 m.p. din sect. Ciocana al capitalei, înregistrat pe numele său și al unei rude. În aceste condiții, deși este proprietar de apartament, Ruslan Cașu a obținut, conform declarației sale cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, 877,6 mii de lei de la Primăria mun. Chișinău, în urma unei tranzacții de împăcare. Acordul a venit după ce, anterior, Curtea Supremă de Justiție a obligat autoritățile publice locale să asigure familia Cașu cu locuință. În 2015, Ruslan Cașu a cheltuit o parte din acești bani, cumpărându-și un apartament cu o suprafață de 70 m.p. Candidatul la funcția de procuror general conduce un Mercedes cumpărat în 2013, dar fabricat în 1994. În 2015, procurorul a avut un salariu lunar de 7,5 mii de lei (90 de mii pe an), iar soția sa, angajată la Serviciul Stare Civilă Ciocana, un salariu lunar de 3,7 mii de lei (45 de mii pe an).

În 2011, Ruslan Cașu a fost învinuit de îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu la reprezentarea învinuirii pe o cauză penală, după ce nu a atacat o hotărâre a Curții de Apel (CA) Chișinău. Colegiul Disciplinar însă a ajuns la concluzia că procurorul nu este vinovat. În 2012, pe numele lui Cașu a fost intentată o altă procedură disciplinară. Acesta, fiind procuror în cadrul Procuraturii de nivelul CA Chișinău, în iulie 2011, la ora 3 noaptea, aflându-se în concediu de odihnă, a intrat în barul „LGL Karaoke”, situat în mun. Chişinău, str. M. Sadoveanu nr. 24, şi în urma unor dispute cu alţi vizitatori ai localului, a iniţiat un conflict, urmat de solicitarea ajutorului din partea poliţiei.

Deși, inițial, Colegiul Disciplinar l-a scos nevinovat, Victor Ababii, șeful Secției securitate internă a PG, a atacat decizia Colegiului, precizând că „în cadrul controlului de serviciu, Caşu personal a explicat că 1-a scos forţat din bar pe unul din clienţii de la masa vecină şi că s-au lovit reciproc, iar la sosirea echipajului de poliţie i-a înjurat cu cuvinte necenzurate şi a aruncat în ei cu gentuţa, deoarece ultimii îl filmau fără voia sa”. Totodată, procurorul Cașu i-a dat unei persoane necunoscute numărul de telefon al procurorului general şi 1-a rugat să-i telefoneze. „Comportamentul neadecvat al procurorului Caşu a fost confirmat şi prin declaraţiile cet. Starâş Veaceslav, colaboratorii de poliţie Ciuntu O., Bunduchi V. și Rotaru I.”, se precizează în hotărârea CSP, care hotăra să-i aplice lui Cașu sancțiunea disciplinară, „mustrare”. Deși decizia a fost atacată de procuror în judecată, magistrații i-au respins pretențiile. În 2015, Ruslan Cașu a fost, din nou, cercetat disciplinar, fiind, într-un final, declarat nevinovat după ce a audiat un medic în incinta unui spital, noaptea, în afara orelor de lucru. Ruslan Cașu este procuror din 2004.