[DOC]Lista secretă de la Procuratură
252 de familii de procurori urmează, cel puţin oficial, să treacă în casă nouă, la începutul anului 2015. Lista cu numele acestora e ţinută însă în mare taină de Procuratura Generală. În ea se regăsesc mai mulţi procurori-şefi care, atunci când au semnat contractele cu firma de construcţie, deţineau deja apartamente sau chiar case de milioane. Printre ei şi fostul procuror general, Valeriu Zubco, dar şi toţi actualii adjuncţi ai instituţiei. Până acum, cel puţin jumătate dintre beneficiarii de apartamente le-au vândut deja, la un preţ mult mai mare de 340 de euro pentru un metru pătrat, cât au plătit când le-au achiziţionat.
Ideea de a construi apartamente ieftine pentru angajaţii Procuraturii a apărut pe timpul lui Valeriu Balaban, procuror general în anii 2003—2007. Primul astfel de proiect a fost realizat pe str. Nicolae Sulac din Chişinău. Doar că, admite Balaban, acum, acolo, locuiesc puţini procurori. „În acel bloc, ştiu că mulţi au vândut chiar atunci când se construia. Fiecare şi-a valorificat cum a putut dreptul la proprietate”, spune acesta. Ulterior, a apărut ideea unui proiect mai amplu, pe str. Melestiu, din preajma Parcului „Valea Trandafirilor”. „Urmau să primească apartamente cei care nu aveau unde locui şi cei care locuiau în apartamente prea mici”, zice Valeriu Balaban, iniţiatorul proiectului ce îşi propunea să-i sprijine pe acei procurori care nu-şi permit să cumpere un apartament la preţ de piaţă. „Ideea a fost lansată pe timpul lui Balaban. Eu am preluat-o şi am susţinut-o. Scopul iniţial era de a construi locuinţe pe principii ipotecare pentru procurorii care nu au spaţiu locativ sau pentru cei care necesitau să-şi îmbunătăţească condiţiile de trai”, confirmă succesorul lui Balaban în fruntea Procuraturii Generale (PG), Valeriu Gurbulea.
340 de euro – preţ pentru procurori
În mai 2007, în baza unei decizii a Consiliului Municipal Chişinău, PG i-a fost atribuit un lot de teren cu suprafaţa de 0,945 ha, pe str. Melestiu, pentru proiectarea şi construirea unui complex locativ destinat colaboratorilor instituţiei. Potrivit informaţiilor ce se conţin într-un răspuns oficial primit de ZdG de la PG, pe 22 decembrie 2009 a fost constituită o comisie departamentală, care peste şase zile a iniţiat şi a desfăşurat o licitaţie publică de selectare a antreprenorului general. În consecinţă, la 19 martie 2010, PG a semnat un contract cu SRL „Basconslux”, antreprenorul obligându-se să construiască şi să dea în exploatare un complex în care, prin metodă ipotecară, 252 de familii de procurori urmau să primească locuinţe.
Din acelaşi răspuns aflăm că selectarea câştigătorului licitaţiei s-a efectuat în urma analizei ofertelor depuse de şapte companii de construcţie, după mai multe criterii: cel mai bun preţ, condiţiile de achitare, cea mai mare suprafaţă, cel mai reuşit proiect sau cel mai restrâns termen de construcţie. Astfel, „preţul final negociat cu antreprenorul pentru un metru pătrat de spaţiu locativ pentru angajaţii Procuraturii constituie 340 de euro”, se mai menţionează în răspunsul adresat ZdG. Deşi am încercat să obţinem şi lista oficială a acuzatorilor de stat care beneficiază de apartamente, am fost trataţi cu refuz. „Contractele de ipotecă au fost semnate în nume personal de către beneficiari, iar informaţiile cu privire la ultimii, deţinute şi utilizate de către PG, conţin date cu caracter personal privind domiciliul, situaţia familială şi nu pot fi prezentate, deoarece divulgarea acestora poate aduce atingere drepturilor şi intereselor persoanelor”, se spune în răspunsul semnat de Andrei Pascari, procuror pentru misiuni speciale din cadrul PG.
„Sunt date cu caracter personal”
Pascari a fost şi unul dintre membrii Comisiei care a analizat şi, ulterior, a repartizat apartamente procurorilor. Solicitat telefonic de ZdG să ne spună ce fel de date cu caracter personal ar reprezenta numele şi prenumele unui procuror, plătit din bani publici, acesta ne-a spus că „listele conţin date cu caracter personal referitor la numărul copiilor, anul naşterii, vechimea în muncă, adresa de trai, imobilele înscrise la Cadastru pe numele său… Vă explic încă o dată. Nu pot. Eu nu voi face lista încă o dată, fără aceste informaţii. Dacă vreţi, mergeţi la CNI, cereţi declaraţiile pe venituri şi proprietăţi, mergeţi la Cadastru şi solicitaţi. Eu consider că astea sunt date cu caracter personal. Se identifică persoana… Adresa, locul de trai, câte imobile are…”. I-am replicat procurorului că, de fapt, procurorii din listă nu ar trebui să aibă în proprietate mai multe imobile, or, prima condiţie pentru a beneficia de apartament cu preţ de 340 de euro metrul pătrat a fost să nu ai loc de trai. „Da, persoanele care nu aveau nevoie nu au intrat în listă. Au fost şi la noi scandaluri, nemulţumiri. Au fost unii şi în judecată”, ne-a replicat procurorul pentru misiuni speciale.
Secretomania din cadrul PG are, se pare, alte explicaţii. După răspunsul negativ primit de la PG, ZdG a încercat să obţină pe căi neoficiale lista procurorilor privilegiaţi. Unii, care aveau acces la ea, ne-au zis că nu ne-o pot da „de frică”, alţii, pentru a nu intra în colimatorul colegilor şi, în special a şefilor. Posesorii de apartamente pe str. Melestiu susţin că nici măcar ei nu au văzut o listă oficială, probabil, pentru a fi evitată situaţia în care s-ar afla numele tuturor deţinătorilor de apartamente la preţ privilegiat. Totuşi, unii funcţionari şi-au trecut apartamentele în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi.
Milionarii cu apartamente la jumătate de preţ
După ce am studiat majoritatea declaraţiilor pe venituri şi proprietăţi ale procurorilor, am constatat că de privilegii au beneficiat procurori care deţin case şi maşini de lux, dar şi alte apartamente. Astfel, unul dintre posesorii de apartamente pe str. Melestiu este Ruslan Popov, actual membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) şi, totodată, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul PG, despre care ZdG a scris că deţine în Mileştii Mici, la 13 km de Chişinău, o casă de lux cu două niveluri şi cu mansardă. Întâmplător sau nu, acesta nu şi-a indicat în declaraţia pe venituri şi proprietăţi casa, ci doar apartamentul în construcţie. Pentru asta, el a fost cercetat penal, dar, în scurt timp, dosarul a fost clasat. Conform declaraţiei pe venituri şi proprietăţi, şi Vladimir Lupu, adjunctul procurorului de Chişinău, despre care presa a scris recent că locuieşte într-un imobil de lux, nedeclarat (!), chiar lângă cel al preşedintelui CNI, Anatolie Donciu, are (sau avea) apartament la preţ privilegiat pe str. Melestiu. Familia sa mai conduce, prin mandat, două maşini de lux: o Toyota şi un Lexus. Şi Elena Neaga, ex-adjuncta procurorului de Buiucani, cea care şi-a etalat casa de lux pe o reţea de socializare, a obţinut apartament la jumătate de preţ în aceleaşi blocuri.
De un apartament la jumătate de preţ a beneficiat şi Iurie Garaba, fost preşedinte al CSP, actual adjunct al procurorului general, asta deşi, conform declaraţiei pe venituri şi proprietăţi pe anul 2012, Garaba deţine alte trei (!) apartamente, obţinute în 1996, 2003 şi 2006. Şi Igor Serbinov, alt adjunct al procurorului general, a obţinut apartament pe str. Melestiu, în valoare de 46 810 euro, deşi în declaraţia sa pe venituri şi proprietăţi arată că deţine o casă de locuit şi un alt apartament. Apartament la preţ de chilipir are şi Valeriu Diaconu, acum avocat, fost şef al Aparatului procurorului general, demis din funcţie în 2012 pentru neprezentare la serviciu. Diaconu a obţinut locuinţa în condiţiile în care, în declaraţia sa pe venituri şi proprietăţi a indicat că deţine două case de locuit. De fapt, unii procurori au indicat în aceleaşi declaraţii că, imediat după ce au obţinut apartament la preţ privilegiat, au devenit posesori şi ai altor apartamente. Totodată, în discuţiile cu ZdG, unii procurori, cu funcţii mai modeste, care nu deţin apartamente pe str. Melestiu, s-au plâns că nu au putut obţine locuinţa pentru că aveau un alt apartament.
Zubco şi Pântea, printre beneficiari
Pe lângă cei enumeraţi mai sus, ZdG a aflat că de apartamente privilegiate au beneficiat şi Valeriu Zubco, ex-procurorul general, despre care scriam, în 2011, că deţine o casă de lux în Chişinău, Andrei Pântea, prim-adjunctul procurorului general, care deţine, conform declaraţiei pe venituri şi proprietăţi pe anul 2012, trei apartamente şi trei automobile, printre care şi un BMW X5, dar şi mai mulţi membri ai Comisiei care au completat lista beneficiarilor. Aceleaşi surse susţin că anumiţi procurori au procurat câte cel puţin două apartamente, majoritatea dintre ei le-au vândut înainte de finalizarea construcţiei. Un procuror care a primit apartament la preţ preferenţial a recunoscut că l-a schimbat, în altă zonă, tot într-un bloc construit de Basconslux, dar finisat deja. Acelaşi procuror spune că cel puţin jumătate dintre beneficiari au procedat la fel. Unii au vândut pentru că nu aveau nevoie de apartament, pentru bani, alţii, pentru a-şi cumpăra altul, în alte locaţii, nefiind de acord să aştepte 3-4 ani până la darea în exploatare a complexului.
„Am auzit şi eu că în liste au nimerit persoane care au câte două-trei locuinţe. Asta am înţeles din convorbirile cu foştii colegi. Am aflat că în liste sunt persoane care nu merită să fie. Dar, iniţial, în listă erau doar persoane care nu aveau loc de trai sau aveau apartamente mici. Atunci, în listă erau o sută şi ceva de persoane. Acum sunt 252? Cu cât mai multe persoane erau în listă, cu atât mai mic era preţul, reducerea fiind făcută din contul terenului. Ştiu că cei care au venit după mine la conducerea PG au schimbat de câteva ori antreprenorul şi listele beneficiarilor”, afirmă Valeriu Gurbulea.
„Comisia s-a condus de documente”
Am discutat şi cu Victor Ababii, şeful secţiei Securitate Internă din cadrul PG, tot el, preşedintele Comisiei care a selectat posesorii de apartamente la jumătate de preţ. Acesta a recunoscut că de aceste locuinţe au beneficiat, inclusiv, ex-procurorul general, Valeriu Zubco, dar şi prim-adjunctul său, Andrei Pântea. „Proiectul a fost pentru toţi procurorii care au nevoie. Care-i chestia? De pildă, dl Pântea avea un apartament, paremi-se, cu două odăi. Are vreo doi copii şi e clar că urmează să-şi îmbunătăţească condiţiile de trai. De asta a fost acceptat. Dar dl Zubco nu a prezentat documente că are casă. După câte ştiu, casa la care vă referiţi nu era scrisă pe el. Era pe altă persoană. Nu ţin minte prea multe lucruri. La unii, probabil, casa nu era dată în exploatare şi nu era scrisă pe ei. Lotul de teren pe care e construită casa Elenei Neaga era pe fiul său. Comisia s-a condus de documente”, ne-a explicat Ababii, precizând că din actele prezentate atunci de doritori la comisie reieşea că ei nu deţin alte imobile. „Fiecare cu sovestea sa”, zice el.
„Mulţi nici nu aveau bani atunci. Da, vreo jumătatate dintre procurori au şi vândut apartamentele. Sunt problemele lor. Poate vor altceva. Nu le putem limita drepturile. O parte din cei care au cumpărat nu aveau cu ce achita şi le-au vândut. E dreptul lor”, relevă Ababii. De remarcat că, pe site-ul Basconslux, apartamentele în blocurile pentru procurori se vând cu 750 de euro pentru un metru pătrat, dublu faţă de preţul pentru care le-au fost vândute oamenilor legii. Tot acolo se anunţă că întreg complexul urmează a fi dat în exploatare în martie-mai 2015.
Precizăm că, de un asemenea proiect urmează să benefieze şi judecătorii. Firma care înalţă casele pentru aceştia e tot Basconslux. Pentru familiile magistraţilor, preţul unui metru pătrat de spaţiu locativ e de 350 de euro. Şi angajaţii din sistemul medical, în special cei din cadrul Universității de Medicină și Farmacie beneficiază de un astfel de proiect. Doar că, pentru ei, costul unui metru pătrat a fost de 450 de euro, cu 100 de euro mai mare decât în cazul judecătorilor şi procurorilor. Preţul mediu al unui metru pătrat de spaţiu locativ, într-un bloc nou, în variantă albă, e de 600-650 de euro.
