Campania electorală a procurorilor
Cei şase candidaţi la funcţia de procuror general, prezentaţi de ZdG în ediţia trecută, au depus la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe lângă CV-uri, o scrisoare de motivare, dar şi conceptul de management şi dezvoltare instituţională a Procuraturii Generale (PG) pentru următorii 7 ani, cât va dura mandatul viitorului procuror general. La sfârşitul săptămânii trecute, acestea au fost făcute publice. Până pe 11 noiembrie, persoanele interesate pot prezenta, în formă scrisă, informaţii relevante despre activitatea profesională a candidaţilor la secretariatul CSP.
Eduard Harunjen, procurorul general interimar, scrie că „pe lângă atribuţiile de manager, noul conducător trebuie să fie un reformator, să cunoască bine sistemul, pentru a-l schimba, şi să fie gata să-şi sacrifice cariera…”.
Harunjen: „Am ales să nu devin un procuror frustrat”
Harunjen spune că dacă nu ar fi deţinut funcţia de procuror general interimar, nu ar fi candidat vreodată la această funcţie. „În această perioadă am înţeles că am două soluţii: fie revin la munca de procuror, unde voi activa încărcat de frustrările din cauza a ceea ce am descoperit în perioada interimatului, fie mă dedic total schimbării, încercând să fac tot ce pot pentru ca procurorii să fie liberi în activitatea lor… Am ales să nu devin un procuror frustrat”, zice şeful interimar al PG.
În conceptul de management şi dezvoltare instituţională a PG, Harunjen afirmă că „integritatea morală în calitate de criteriu de accedere în funcţie şi de promovare în funcţie e mai importantă decât competenţa profesională, motiv din care un punctaj mai înalt ar trebui atribuit anume integrităţii candidatului la concurs. Deoarece, lacunele în cunoştinţe pot fi completate, pe când integritatea morală nu poate fi supusă „transplantului”. Totodată, acesta îşi propune creşterea eficienţei în combaterea infracţiunilor sau recuperarea prejudiciilor. Harunjen promite că va solicita intervenţia CSP „pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului, executivului sau chiar ai mass-mediei”, dar şi că vor fi „luate măsuri privind prevenirea transmiterii neautorizate a unor informaţii din dosare, iar comunicarea cu mass-media se va realiza în exclusivitate prin intermediul Secţiei relaţii publice a PG, al procuraturilor specializate şi teritoriale şi prin intermediul conferinţelor de presă”.
Garaba: „Protecţie de stat” şi „condiţii decente de viaţă”
Iuri Garaba, adjunct al procurorului general, zice că participă la concurs deoarece vrea ca procuratura să devină mai transparentă, orientată spre asigurarea securităţii cetăţeanului, iar procurorii să aibă garanţii sociale, „protecţie de stat” şi „condiţii decente de viaţă”. În conceptul de management şi dezvoltare instituţională a PG, Garaba promite să organizeze activitatea PG în corespundere cu standardele europene şi internaţionale, să consolideze implementarea politicii anticorupţie, să colaboreze eficient cu alte instituţii şi să asigure accesul la justiţie şi la un proces echitabil.
Pe termen lung, Garaba îşi propune ridicarea nivelului de prevenire a infracţiunilor în societate prin participarea procurorilor în cadrul măsurilor sociale, motivarea procurorilor cu experienţă de a acorda asistenţă metodică procurorilor începători în vederea efectuării şi organizării urmăririi penale în termene rezonabile, organizarea participării procurorilor la manifestaţii destinate informării în masă a cetăţenilor referitor la situaţia criminogenă, ridicarea imaginii procuraturii prin organizarea zilelor de audienţă în teritoriu, sate, comune, dar şi promovarea integrităţii lucrătorilor procuraturii.
Serbinov: „Încheierea unui Memorandum de coexistenţă cu politicul”
„Este pentru prima dată când candidatul la funcţia de procuror general nu va mai fi selectat pe criterii politice”, zice Igor Serbinov, alt adjunct al procurorului general înscris în cursă. „Îmi propun să combin experienţa procurorilor cu vechime în muncă cu dorinţa de afirmare a tinerilor procurori. Această îmbinare ar permite dezvoltarea procuraturii şi apropierea ei de cele mai importante standarde internaţionale în materie. Sunt un adept al independenţei procesuale a procurorilor, dar în acelaşi timp, consider că independenţa trebuie raportată la noţiuni cum sunt responsabilitatea şi răspunderea”, precizează Serbinov.
În conceptul de management şi dezvoltare instituţională a PG, candidatul menţionează că „e imperios necesar ca procuratura să-şi revadă domeniile de competenţă care astăzi constituie indicatori de performanţă a sistemului şi să se concentreze inclusiv pe investigarea fraudei economice, investigarea infracţiunilor din domeniul financiar-bancar, protecţia investiţiilor străine sau investigarea infracţiunilor ce atentează la resursele naturale. În acelaşi timp, activităţile tradiţionale de investigare a crimei organizate trebuie să aibă ca finalitate depistarea şi anihilarea filierelor criminale şi nu a indivizilor în parte”. Serbinov precizează că „este regretabil faptul, că în anumite momente de tensiuni politice, tribunele principale ale statului sunt utilizate pentru a solicita procurorului general explicaţii pe cauze concrete. Acest fapt atentează nu doar la independenţa procesului de investigare, ci şi asupra imaginii Procuraturii în general. Încheierea unui Memorandum de coexistentă cu politicul ar aduce claritate asupra limitelor de interferenţă acceptabile în activitatea procuraturii, totodată indicându-se asupra caracterului total reprobabil al intervenţiilor cu tentă politică”, scrie acesta.
Morari: „Sunt responsabil, hotărât şi predispus spre o muncă intensă”
Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, afirmă că este o „persoană dinamică, cu aptitudini de comunicare şi de manager, responsabil, hotărât, predispus spre o muncă intensă şi învăţare continuă, fiind conştient de riscurile ce derivă din competenţa funcţiei de procuror general, pe care mi le asum”. Morari precizează că în mandatul său „va avea drept preocupare recuperarea prejudiciilor produse prin săvârşirea infracţiunilor, confiscarea beneficiilor obţinute prin săvârşirea infracţiunilor, inclusiv, aplicarea confiscării extinse”.
Morari a inclus în conceptul de management şi dezvoltare instituţională a PG mai multe puncte, dar şi perioada în care acestea ar urma să fie implementate. Astfel, în 2017, Morari îşi propune revizuirea structurii PG prin efectuarea unui studiu comparativ privind organizarea Procuraturii în alte state cu democraţie avansată, care va duce în final la elaborarea unei organigrame noi. Morari propune fişe de post pentru stabilirea atribuţiilor angajaţilor Procuraturii, stabilirea unei norme a muncii şi a unui volum optim de activitate pentru a asigura condiţii ce ar garanta munca de calitate, dar şi asigurarea repartizării aliatorii a cauzelor penale şi a altor materiale din gestiune. O altă promisiune a candidatului Morari este responsabilizarea procurorilor în procesul urmăririi penale şi reprezentării învinuirii, dar şi consolidarea instituţională a Procuraturii prin revizuirea numărului şi reşedinţelor procuraturilor teritoriale, identificarea zonelor vulnerabile şi iniţierea unui proiect pilot privind comasarea procuraturilor teritoriale şi schimbarea reşedinţei acestora.
Popa: „Cunosc atât laturile forte, cât şi cele vulnerabile ale acestui sistem”
„Mai bine de 17 ani sunt parte a acestui sistem, a acestei familii”, zice Igor Popa, şeful Procuraturii mun. Chişinău în scrisoarea sa de motivare. „În această perioadă a vieţii mele, în egală măsură zbuciumată, interesantă şi frumoasă, am reuşit să parcurg practic toate treptele de ierarhie şi să activez pe toate domeniile de activitate ale Procuraturii…, fapt care îmi permite să afirm că, cunosc atât laturile forte, cât şi cele vulnerabile ale acestui sistem, avantajele şi dezavantajele, ajunsurile şi neajunsurile”, scrie Popa.
Implementarea unui stil de management participativ, îmbunătăţirea comunicării în vederea prevenirii unor campanii denigratoare faţă de Procuratură, îmbunătăţirea imaginii publice a instituţiei prin sporirea vizibilităţii acesteia, consolidarea transparenţei, dar şi depolitizarea procuraturii sunt printre scopurile propuse de Popa. „Sunt necesare eforturi pentru a reforma modul de funcţionare a Procuraturii pentru a exclude posibilitatea ca asemenea influenţe să poată fi posibile. În acest scop, este necesar ca nici un organ sau funcţionar să nu aibă dreptul să intervină în mersul examinării unor cazuri concrete, inclusiv nu are dreptul să solicite informaţii sau să înainteze careva demersuri oficiale sau neoficiale, nici măcar organul legislativ”, scrie Popa.
Caşu: „Formarea bugetului PG în funcţie de performanţe”
„Pornind de la aspiraţiile de a trăi într-o ţară fără corupţie, fără crimă organizată, având în vedere continuitatea dezvoltării fenomenelor indicate, năzuind spre satisfacerea intereselor cetăţenilor, considerând statul de drept, democraţia, drepturile şi libertăţile omului şi dreptatea valori supreme, fiind conştient de responsabilitatea, dar şi atribuţiile organelor Procuraturii, reafirmând devotamentul faţă de valorile umane, dorinţa de a trăi după principii şi norme unanim recunoscute ale dreptului internaţional, adresez această scrisoare de motivare, pentru a-mi exprima dorinţa de a aplica la funcţia de Procuror General”, scrie candidatul Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana.
Caşu propune îmbunătăţirea imaginii publice a PG prin sporirea vizibilităţii acesteia, obţinerea credibilităţii cetăţenilor, dezvoltarea calităţilor organizatorice ale personalului PG, creşterea eficienţei instituţiei, întreprinderea acţiunilor anticorupţie în cadrul PG, dar şi asigurarea instituţiei cu încăperi de serviciu care ar corespunde normelor şi condiţiilor de muncă, instituirea funcţiei de secretar (administrator) al Procuraturii, care s-ar ocupa de management, logistică şi ar avea statut de funcţionar public, dar şi formarea bugetului Procuraturii în funcţie de performanţe, de volumul de muncă al fiecărei procuraturi, de numărul de procurori într-o anumită procuratură şi de complexitatea dosarelor din gestiune”.
