Ce urmează, după ce noua guvernare a identificat nereguli de milioane la implementarea proiectului Arena Chișinău
Prim-ministra Maia Sandu susține că până în prezent nu au fost identificate documente care ar justifica costul de 43 de milioane de euro al proiectului „Arena Chișinău”, demarat de fosta guvernare PDM. Corectitudinea utilizării banilor publici în cadrul acestui proiect urmează a fi verificată de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, după ce acest lucru a fost solicitat în ședința din 10 iulie a Guvernului de către Maia Sandu.
Potrivit șefei Guvernului, proiectul „Arena Chișinău” ar fi un exemplu de „irosire a banului public” sau o „schemă de escrocherie”, deoarece contractul de parteneriat public-privat prevede condiții dezavantajoase pentru stat, se oferă garanție doar pentru un singur an, în cazul unor datorii ale statului compania privată poate prelua proiectul și nu sunt justificate suma proiectului și alocarea terenului de 69 ha, în timp ce construcția ar urma să ocupe doar 10 ha.
„La prima vedere, este vorba de o escrocherie. În primul rând, nu ne este clar cum s-a făcut estimarea costului acestui proiect pentru că nu s-a găsit niciun document justificativ. Se creează impresia că suma de 43 de milioane de euro evaluată pentru proiect s-a luat din pod. Nu s-au găsit, cel puțin până acum, documente justificative pentru a clarifica cum s-a ajuns la această sumă. Acum costul e de 44,5 milioane de euro și riscurile sunt în acest caz ca costul real să fie mai mic decât cheltuie R. Moldova pentru acest proiect”, a declarat prim-ministra Maia Sandu în debutul ședinței de Guvern.
Semne de întrebare, susține prim-ministra, ridică și dimensiunea terenului alocat pentru proiectul „Arena Chișinău”, deoarece construcția nemijlocită ar ocupa 10 ha și nu este clar ce se va întâmpla cu celelalte 59 de ha.
Totodată, afirmă Maia Sandu, fosta conducere a schimbat destinația terenului din „agricol” în „teren pentru construcții”, fără a include costul operațiunii, care ar fi evaluat la 90 de milioane de lei, drept contribuție a statului.
„În schimb, am aflat că taxa notarială a fost plătită de stat așa cum se cere – 400 de mii de lei, care au mers în buzunarul notarului personal al lui Vlad Plahotniuc, și anume Olga Bondarciuc”, a declarat Maia Sandu, precizând și că deputatul care a propus amendamentul care a permis semnarea contractului este democratul Vladimir Andronachi. Potrivit prim-ministrei, prin aprobarea acestuia, s-a stabilit că proiectul poate fi preluat de partenerul privat din contul datoriilor.
O altă „sincronizare”, susține Maia Sandu a fost și semnarea contractului pe 24 august 2018, adică în aceeași zi în care în Monitorul Oficial a fost publicată legea care a permis semnarea contractului.
În ședința Guvernului, Maia Sandu a solicitat conducerii Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să înainteze un demers către Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei pentru a fi efectuată o revizie financiară și tehnică referitor la tot ce s-a întâmplat până în prezent în cadrul acestui proiect.
Aceasta a anticipat adresarea către organele de drept pentru a investiga deciziile celor implicați în acest proiect.
„După ce se vor investiga abuzurile, vom vedea cum putem corecta proiectul, dar cei care se fac vinovați de faptul că s-a aprobat un proiect de 44 mil euro, fără ca aceste cifre să fie justificate, toți acești oameni care au fost implicați în procesul decizional vor trebui să răspundă”, a declarat Maia Sandu, precizând că lucrările de construcție a arenei continuă și nu vor fi sistate până când nu vor fi documentate „abuzurile”.
Subiectul privind construcția unei arene multifuncționale, numită inițial „Chișinău Arena”, a apărut în spațiul public pentru prima dată la 13 martie 2018. Proiectul a fost anunțat de fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, și prezentat de către finul său, Andrian Candu, pe atunci președinte Parlamentului.
Ulterior, pentru edificarea acestei arene, statul a alocat 200 de milioane de lei din fondul pentru reparația drumurilor. Tot în regim de urgență s-a decis ca un teren cu o suprafață de 69,2 ha să fie exclus din categoria de terenuri cu destinație agricolă și trecut din proprietatea Centrului de Excelență în Viticultură și Vinificație (ex-Colegiul Național de Viticultură și Vinificație) în administrarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, fiind, în același timp, inclus în categoria de terenuri destinate construcțiilor.
