Proiectul „Chișinău Arena”, lansat și promovat de liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, și cei doi fini ai săi, Andrian Candu și Dorin Damir, este plin de incertitudine. Imaginile video de la lansare au fost preluate neautorizat de la o companie franceză, terenul este scos din circuitul agricol cu pierderi de circa 90 de milioane de lei, care nu vor fi compensate, iar statul a alocat 200 de milioane de lei pentru edificarea arenei din fondul pentru reparația drumurilor, bani care sunt prevăzuți în bugetul pentru anul 2018 din fonduri externe. Se întâmplă cu opt luni înainte de alegerile parlamentare și cu două luni înaintea alegerilor locale generale din mun. Chișinău.
Subiectul privind construcția în capitală a unei arene multifuncționale, numită „Chișinău Arena”, a apărut în spațiul public pentru prima dată la 13 martie 2018, atunci când, în cadrul briefingului săptămânal al Partidului Democrat din Moldova (PDM), proiectul este anunțat de liderul partidului, Vladimir Plahotniuc, și prezentat de către finul său, Andrian Candu, președintele Parlamentului R. Moldova.
Andrian Candu prezintă conceptul Chișinău Arena, Foto: pdm.md
Proiectul de infrastructură, despre care Candu afirma că este unul de importanță națională, fiind primul de acest fel în cei 26 de ani de independență, este prezentat, nu de la tribuna Guvernului, dar din sediul PDM. Asta în timp ce președintele Parlamentului face trimitere la „studii și analize, inclusiv de fezabilitate”, elaborate de Executiv, iar Vladimir Plahotniuc afirmă că „experții de la Guvern” estimează perioada de realizare a arenei multifuncționale, în baza unui parteneriat public-privat, la aproximativ un an.
Prezentarea proiectului a fost însoțită și de o ilustrare grafică, despre care, înainte de a fi difuzată presei, Andrian Candu a precizat: „ceea ce veți vedea sunt surse publice, pe lângă studiile noastre de fezabilitate și analize, am luat și imagini pentru a fi mai ușor înțeleși de către societate și de către voi, dragi reprezentanți ai presei”.
Respectiv, pentru presă a fost difuzat un filmuleț scurt, sub genericul „conceptul arenelor polivalente”. Nici pe parcursul difuzării acestuia, nici la început sau sfârșit, nu au fost indicate sursa imaginilor video, autorul proiectului sau ce, propriu-zis, ilustrează conceptul.
Captură din prezentarea video a proiectului „Arena Chișinău” în cadrul briefingului PDM din 13 martie 2018
Imediat după finalizarea secvenței ce ilustrează cum are loc transformarea pe interior a unei arene polivalente, PDM plasează o imagine care ilustrează cum ar arăta exteriorul „Arenei Chișinău”, ceea ce lasă să se înțeleagă că ar fi vorba despre un concept unic.
Caprtuă din prezentarea PDM
Andrian Candu a precizat că toate informațiile, inclusiv filmulețul video care ilustrează „conceptul arenelor polivalente”, vor fi plasate pe site-ul partidului. Exact în aceeași formă, fără a indica sursa imaginilor și autorii proiectului, PDM plasează filmulețul și pe canalul său de youtube cu denumirea „Concept Arena Chișinău”.
Vedeți mai jos filmulețul, intitulat „Concept Arena Chișinău”, publicat de PDM pe canalul său de youtube:
Andrian Candu a anunțat de la tribuna PDM că la elaborarea proiectului se lucrează deja de trei luni și că acesta ar putea costa estimativ între 30-50 de milioane de euro, contribuția statului urmând a fi de doar 100 de milioane de lei, bani care, susține el, deja au fost prevăzuți în bugetul pentru 2018. Imediat după ce președintele Parlamentului a prezentat inițiativa PDM, presa din R. Moldova a mediatizat pe larg subiectul.
La 13 martie, grila de emisie a posturilor Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3, care fac parte din trustul General Media Group, controlat de Vladimir Plahotniuc, abundă în știri care promovează subiectul respectiv.
În acceași zi, portalul de știri unimedia.info scrie că imaginile video prezentate de Andrian Candu sunt luate dintr-un video de pe youtube, publicat încă în 2014.
„De fapt, între ceea ce a prezentat PD și Andrian Candu în persoană și proiectul franțuzesc nu există nicio diferență, dimpotrivă, democrații nu au avut nicio reținere în a-l prelua integral păstrând chiar și logo-urile proiectului Arenei Dunkerque din Nordul Franței. Așa cum se vede foarte clar în facsimilul de mai jos”, scrie portalul unimedia.info.
La scurt timp, și portalul de știri agora.md scrie că clipul video prezentat de Andrian Candu „nu este altceva decât conceptul unui proiect similar din Franța, prezentat încă în 2014”. Și alte instituții mass-media din R. Moldova, inclusiv Unimedia sau Jurnal de Chișinău, au scris despre faptul că imaginile video prezentate de Andrian Candu sunt luate dintr-un video publicat pe YouTube încă în 2014.
„Exact aceleași imagini, inclusiv logourile, se conțin însă într-un alt video publicat pe YouTube încă în anul 2014, care prezintă conceptul Arena de Dunkerque, o regiune din Franța. Acest video are o durată de peste 4 minute. Secvența prezentată astăzi de Candu începe de la minutul 2.50. Practic democrații au tăiat din video original cele aproape 3 minute de la început, lăsând doar finalul”, scrie portalul Agora, care mai adaugă că PDM ar fi folosit în aceeași conferință de presă din 13 martie și o melodie fără drepturi de autor.
PDM nu a difuzat filmulețul integral al companiei franceze de arhitectură, dar a eliminat partea de început unde era scris expres că proiectul reprezintă un concept al „Arena de Dunkerque”.
Vedeți mai jos video original, publicat de compania de arhitectură „Chabanne + Partenaires”, preluat de PDM, editat și prezentat drept „concept” al Arenei Chișinău:
Nici Andrian Candu, nici alt reprezentat al PDM, nu a reacționat la aceste știri. În aceste cazuri, nu au existat acuzații despre manipulare, dezmințiri sau explicații publice.
Presa, inclusiv televiziunile afiliate partidului de la guvernare au continuat însă să difuzeze imaginile video care ilustrează proiectul „Arena de Dunkerque”, elaborat de compania de arhitectură „Chabanne + Partenaires” din Franța, inducând ideea că acesta este proiectul viitoarei Arene din Chișinău.
Știrea este însoțită de imagini video ale Arena de Dunkerque, fără a fi indicată sursa imaginilor video (timp de aprox 1 minut). Pe ecran apare, pe rând, textul: „Arenă sportivă ultramodernă”, „Arena Chișinău va avea o suprafață de 10 hectare”, „Proiectul a fost inițiat de Partidul Democrat”.
„În viitorul apropiat, ţara noastră va putea găzdui concerte, evenimente sportive, conferinţe şi expoziţii de talie mondială. Acest lucru va fi posibil după ce în Capitală va fi construită Arena Chișinău, un complex cultural-sportiv ultramodern. Proiectul de anvergură urmează să fie realizat la iniţiativa Partidului Democrat, care a prezentat, astăzi, un design aproximativ al viitoarei Arene”,susțin jurnalisții Prime TV în timp ce pe ecran sunt difuzate imagini video ale Arena de Dunkerque, fără a fi indicată sursa și fără a fi specificat că acestea nu ilustrează, de fapt, proiectul democraților.
„Un complex ultramodern şi multifuncţional va fi construit, în curând, în Capitală. Proiectul întitulat „Arena Chișinău” a fost prezentat de către PDM, în cadrul unei conferinţe de presă. Arena va avea o capacitate de cinci mii 500 de locuri”, anunță prezentatoarea Canal 3, în timp ce pe ecran sunt difuzate acealeași imagini, fără a fi indicată sursa. Pe imaginile video este suprapus textul: „Arenă ultramodernă în Chișinău”.
„(…)Investițiile pentru construcţia complexului urmează să fie atrase în cadrul unui proiect de parteneriat public-privat, prezentat de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Arena Chișinău va avea o capacitate de 3.000-5.000 de locuri, 800-1.200 de locuri de parcare și va putea găzdui evenimente sportive, conferințe, expoziții sau concerte. Proiectul include, de asemenea, o piscină olimpică şi terenuri de tenis”, afirmă jurnaliștii de la Prime, post tv cu acoperire națională, în timp ce telespectatorilor le sunt prezentate aceleași imagini cu Arena de Dunkerque.
Ziarul de Gardă NU a mediatizat subiectul și NU a publicat nicio știre despre proiectul anunțat de Andrian Candu în acea zi, rezervându-și, ca de obicei, dreptul de a verifica informațiile. În situația în care partidul de la guvernare a prezentat proiectul de infrastructură drept unul „măreț”, unic în cei 26 de ani de independență și la care lucrează autoritățile statului de mai bine de trei luni, Ziarul de Gardă a considerat necesar să afle poziția companiei de arhitectură din Franța, de pe canalul de youtube al căreia, PDM a preluat filmulețul, l-a editat și l-a încărcat pe contul său.
„Nu am fost consultați pentru a autoriza difuzarea videoclipului Arena Dunkerque, proiect pentru care deținem proprietatea intelectuală. În plus, este foarte jenant faptul că numele firmei noastre de arhitectură nu este menționat în articolul care prezintă videoclipul”, se spune în răspunsul remis către ZdG.
Firma a mai precizat că munca asupra unui asemenea produs este costisitoare și valoroasă. În primă fază, la un asemenea produs muncesc 2-3 arhitecți și sunt investiți mii de euro.
„În general, este vorba în faza de concurs (înainte de a cunoaște dacă suntem echipa câștigătoare și a începe studiile asupra proiectului) de 2 sau 3 arhitecți angajați cu normă întreagă pentru 2 sau 3 luni. Producția unui proiect ca acesta ține de asemenea de crearea unor perspective 3D a proiectelor (în general, 5 sau 6 vederi la preț de 2000 sau 3000 de euro per imagine), precum și de realizarea unui film (între 5 și 10 mii de euro)”, a precizat pentru ZdG purtătoarea de cuvânt a companiei de arhitectură „Chabanne + Partenaires”, Marine Ponsonnet.
După ce ZdG a publicat știrea cu explicațiile companiei franceze, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a scris o postare pe contul său de Facebook, acuzând Ziarul de Gardă de manipulare, dar fără să explice esența problemei: de ce partidul său a preluat imagini de la o companie fără acordul ei. Menționăm că redacția ZdG a considerat ca pe o obligație profesională să contacteze toate sursele pentru a oferi cititorilor răspunsuri la întrebările apărute în legătură cu acest proiect. Președintele Parlamentului și vicepreședintele PDM și-a sponsorizat postarea în care atacă Ziarul de Gardă, pentru ca aceasta să ajungă la cât mai multă lume.
Ion Țigănaș, avocat în domeniul proprietății intelectuale explică, într-o intervenție pentru ZdG, ce prevede legislația în asemenea cazuri și de ce, în acest caz, a fost, totuși, încălcată legislația.
Ion Țigănaș: „Eu pot să vă expun doar prevederile legale și ce presupun asemenea fapte. Am înțeles că în acest caz este vorba despre o preluare a unor imagini care aparțineau altor companii din Franța și că nu a existat acordul. La fel ca în Franța, în R. Moldova funcționează o lege a drepturilor de autor, adoptată în 2010. Legea are scopul de a proteja creația intelectuală, să protejeze tot ce crează autorul sau titularii de drepturi. Legea aceasta exprimă o prevedere generală, că autorul acționează ca un proprietar asupra creației pe care o face el. El este administratorul de bază al creației și are posibilitatea s-o utilizeze personal, s-o transmită altor persoane, să interzică altor persoane, să permită altor persoane. Deci, el se poziționează exact ca un proprietar de orice bun, doar că în cazul dat nu vorbim despre un bun material, dar vorbim despre un bun intelectual. Prin prisma normelor respective, s-ar prezuma că orice persoană care vrea să utilizeze o operă, indiferent care e aceasta, fie că e operă scrisă, muzicală, fotografică sau audiovizuală, ca în cazul nostru, legea spune că este necesar acordul autorului sau titularului de drepturi asupra operei date. Acordul ăsta, potrivit legilor naționale, este stipulat în articolul 30-31, trebuie să fie în formă scrisă. Deci, trebuie să fie, propriu-zis, un contract de autor, prin care titularul de drepturi transferă o parte din drepturile de autor pentru altă persoană. Asta spune legislația națională”.
Dacă nu ai acest acord, ce riscă o persoană?
„Conform legii drepturilor de autor, este indicat că persoana care încalcă drepturile de autor este pasibilă de răspundere civilă, contravențională sau penală. Asta presupune că în ordine civilă, titularul de drepturi poate solicita celui care i-a încălcat drepturile, anumite despăgubiri, care, în conformitate cu art 63 din legea drepturilor de autor, poate să varieze de la 500 de lei până la 500 de mii de lei pentru un drept încălcat. Dacă vorbim despre răspundere contravențională, ea e prevăzută de art. 96 din Codul Contravențional, care stabilește o pedeapsă cu amendă. Răspunderea penală este mult mai drastică. O găsiți în art. 185, indice 1, din Codul Penal. Acolo amenda este mult mai usturătoare și poate ajunge până la 11 mii de unități convenționale, muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau privațiune de libertate, de la 3 la 5 ani. Astea sunt normele legale în cazul constatării unor încălcări”, explică avocatul.
I-am prezentat acestuia un exercițiu imaginar, despre un politician dintr-o altă țară care prezintă într-o conferință de presă imagini video cu un proiect al unei arene, despre care menționează că sunt din surse publice, dar nu indică sursa acelor imagini. Totodată, el taie o bucată din acel video original și îl încarcă pe site-ul partidului, la fel, fără a indica sursa. În același timp, scrie că acela este conceptul arenei orașului în care va activa. Este asta o încălcare?
Ion Țigănaș: „În cazul dat eu văd 3 drepturi încălcate. În primul rând, dreptul la reproducerea operei. Persoana ce a făcut? Ea a reprodus o operă care nu-i aparține pe calculatorul său. Apoi, se încalcă dreptul la demonstrarea publică a operei. El a demonstrat-o unui public anumit. Al treilea drept încălcat se referă la integritatea operei, care este un drept moral al autorului, care stabilește că nici o persoană nu poate modifica opera autorului. Dvs ați spus că din opera originală a fost luată doar o parte, fiind tăiată. Legea interzice asemenea practici, pentru că autorul dacă a făcut-o într-o anumită formă, ea anume în acea formă trebuie să rămână”.
Cine poate lua măsuri?
Ion Țigănaș:„AGEPI nu are tangeță cu acest caz. Aici, fie poliția sau procuratura se autosesizează, fiindcă au acest drept, fie aceste două autorități sunt sesizate de către titularul de drepturi. Dacă titularul de drepturi din Franța este interesat să-și protejeze drepturile în cazul respectiv, atunci, prin intermediul unui avocat din R. Moldova, fac sesizările corespunzătoare, fie la aceste două autorități, dacă vor să se instrumenteze niște cauze penale sau contravenționale, fie merg în instanța de judecată pe o cauză civilă”.
Articolul 10. Drepturile morale ale autorului
(1) Autorul unei opere beneficiază de următoarele drepturi morale:
a) dreptul la paternitate – dreptul de a fi recunoscut în calitate de autor al operei sale şi dreptul de a pretinde o atare recunoaştere, inclusiv prin indicarea numelui său pe toate exemplarele operei publicate sau prin referirea la numele său, după cum se obişnuieşte, în cazul oricărei valorificări a operei, cu excepţia cazurilor cînd acest lucru este imposibil şi cînd lipsa obligaţiei de a indica numele autorului decurge din alte prevederi ale prezentei legi;
b) dreptul la nume – dreptul autorului de a decide cum va figura numele său la valorificarea operei (numele adevărat, pseudonimul sau anonim);
c) dreptul la respectarea integrităţii operei – dreptul la protecţia operei sale contra oricărei denaturări, schimonosiri sau a oricărei alte atingeri aduse operei, care prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului;
d) dreptul la divulgarea operei – dreptul de a decide dacă opera va fi adusă la cunoştinţa publică, în ce mod şi cînd;
e) dreptul la retractarea operei – dreptul autorului de a retracta opera sa din circuitul comercial, despăgubind pe titularul dreptului de valorificare, dacă acesta este prejudiciat prin exercitarea retractării.
(2) Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunţări sau cesiuni şi sînt imprescriptibile, chiar şi în cazul în care autorul cedează drepturile sale patrimoniale.Articolul 11. Drepturile patrimoniale exclusive
(1) Autorul sau alt titular al dreptului de autor are dreptul exclusiv să efectueze, să permită sau să interzică valorificarea operei, inclusiv prin:
a) reproducerea operei;
b) distribuirea originalului sau a exemplarelor operei;
c) închirierea exemplarelor operei, cu excepţia operelor de arhitectură şi a operelor de artă aplicată;
d) importul exemplarelor operei în vederea distribuirii, inclusiv al exemplarelor confecţionate cu consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor;
e) demonstrarea publică a operei;
f) interpretarea publică a operei;
g) comunicarea publică a operei prin eter, inclusiv prin satelit (tele- radiodifuziune), sau prin cablu;
h) retransmiterea simultană şi fără modificări, prin eter sau prin cablu, a operei transmise prin eter sau prin cablu;
i) punerea la dispoziţie în regim interactiv a operei;
j) traducerea operei;
k) transformarea, adaptarea, aranjamentul sau alte modificări ale operei, cu excepţia cazurilor cînd efectuarea unor acţiuni din cele enumerate la lit. a)–k) nu se încadrează în forma de exprimare a operei şi pentru care nu pot fi stabilite sancţiuni.
Articolul 54. Încălcarea dreptului de autor, a drepturilor conexe şi a altor drepturi (4) Încălcarea drepturilor recunoscute şi garantate prin prezenta lege atrage răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz, potrivit legii. Dispoziţiile procedurale prevăzute de prezenta lege se completează cu cele de drept comun.
Arena Chișinău, pe un teren al Centrului de Excelență în Viticultură și Vinificație
La 15 martie 2018, la doar două zile după anunțul cu privire la arena polivalentă a tandemului Plahotniuc-Candu, în Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea anexei la Legea nr. 668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămân în proprietatea statului. Proiectul este semnat de 14 deputați PDM, în frunte cu Andrian Candu, vicepreședintele partidului și președintele Parlamentului. Astfel, un teren cu o suprafață de 69,2 ha urmează a fi exclus din categoria de terenuri cu destinație agricolă. Prin legea respectivă, terenul trece din proprietatea Centrului de Excelență în Viticultură și Vinificație (ex-Colegiul Național de Viticultură și Vinificație) în administrarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării „pentru construcția unei arene polivalente” și este inclus în categoria de terenuri destinate construcțiilor. „Pierderile cauzate de excluderea acestui teren din categoria de terenuri cu destinație agricolă nu se compensează”, se menționează în proiectul de lege.
Autorii estimează că excluderea terenului din circuitul agricol ar cauza pierderi de aproximativ 89,4 milioane de lei. Aceștia mai precizează că terenul va fi folosit pentru construcția unei arene polivalente cu o capacitate de bază între 3-5 mii de locuri, care va putea a găzdui diverse competiții sportive, expoziții, conferințe și concerte, zonă separată pentru antrenamente și evenimente mici, capacitate de parcare între 800 și 1200 de locuri, complex complementar sub formă de Aqua Centru (piscină interioară) și club de tenis.
Directorul Centrului: „Terenul, la moment, se identifică”
Despre construcția Arenei Chișinău pe un teren al Centrului de Excelență în Viticultură și Vinificație a vorbit, la 14 martie 2018, într-un comunicat, și Chiril Gaburici, ministrul Economiei și Infrastructurii, care a prezidat prima ședință a Grupului de lucru privind implementarea proiectului de edificare a arenei polivalente „Arena Chișinău”: „În baza studiului de pre-fezabilitate, s-a propus ca arena polivalentă să fie edificată pe terenul aflat în administrarea Centrului de Excelență în Viticultură și Vinificație din comuna Stăuceni, suprafața estimativă necesară construcției fiind de circa 10 ha”.
Sergiu Zabolotnîi, directorul Centrului de Excelență în Viticultură și Vinificație, susține însă că nu cunoaște prea multe detalii despre viitorul proiect promis de Candu și Plahotniuc. Inițial, acesta ne-a zis chiar că acest teren încă urmează să fie identificat.
Redăm, mai jos, dialogul purtat de ZdG cu Sergiu Zabolotnîi.
ZdG: Puteți să ne spuneți, pe acel teren, acum ce este?
S.Z: Dle, terenul, la moment, se identifică. El încă nu este identificat.
ZdG: Păi, într-un proiect de lege se spune că este deja identificat un teren de 69,2 ha.
S.Z.: Dl, nu mă întrebați pe mine informații care nu-s de competența mea.
ZdG: Dar dvs știți ceva despre teren?
S.Z.: Clar că știu, că suntem și noi din Moldova, dar problema e că proiectul este în lucru.
ZdG: În proiectul de lege se precizează că o să fie un prejudiciu de 89 milioane de lei, pentru trecerea terenului din circuitul agricol în cel pentru construcții.
S.Z.: Nu știu de unde ați luat așa cifre. Eu prima dată aud de prejudicii. Noi vorbim despre ceva bun care se face, nu de prejudicii.
ZdG: Păi, pentru că acest teren o să fie exclus din circuitul agricol.
S.Z.: Dle, nu-mi dați întrebări provocatoare. Noi avem organ ierarhic superior, avem minister…., dar dvs ați început din altă parte…
Terenul a fost selectat de către celălalt fin a lui Vladimir Plahotniuc?
Invitat la o emisiune de la Radio Sputnik Moldova, Dorin Damir, finul lui Vladimir Plahotniuc, tot el, președintele Federației Mondiale de K-1 Amatori (WAK-1F) din R. Moldova și președintele FEA (Fighting & Entertainment Association), asociație care, în ultimii ani, a organizat la Chișinău mai multe gale KOK și turnee internaționale de arte marțiale mixte (MMA) a declarat că ideea construcției Arenei Chișinău îi aparține și că el a fost chiar cel care a identificat terenul. Damir a discutat despre noua promisiune a PDM în contextul unei săli sportive din Lituania, unde au loc inclusiv competiții de lupte.
„Chiar săptămâna trecută KOK 55 s-a petrecut în Vilnius. Sala 8000 de oameni, full. Fără mese VIP, fără nimic, scaune numai. Siemens Arena, o sală polivalentă foarte frumoasă, va da Domnul și vom avea și noi. Asta a fost una din ideile mele de vreo trei ani. Am vorbit și eu cu mulți din guvernare, le-am dat idee, le-am arătat chiar și terenurile unde se poate și acolo și va fi, așa că interesant”, a declarat Dorin Damir.
Ulterior, jurnalistul Dumitru Chitoroagă îl întreabă dacă i-a fost greu să convingă politicienii pentru realizarea proiectului.
Dumitru Chitoroagă: „Spuneați la un moment dat că ați ținut foarte mult să avem această sală polivalentă nouă, despre care s-a discutat astăzi. Într-adevăr, este un proiect de excepție, multă lume s-a bucurat, probabil nu doar cei care participă în cadrul proiectului FEA, sunt și cei de la probele olimpice, judo, lupte libere, care au nevoie de o asemenea sală modernă. Este greu astăzi să ai de partea ta, spre exemplu politicienii pentru a te susține în proiecte sportive? Este greu să-i convingeți?”
Dorin Damir: „Totuși, este metoda convingerii pentru toți. Politicienii, știți care a fost situația cu sala polivalentă, eu demult vorbeam, nu e secret, sunt cunoscut cu foarte mulți și foarte aproape, dar am explicat întotdeauna. Mulți, foarte mulți politicieni vin la luptele noastre, le plac show-urile, chiar și ex-președintele Vladimir Voronin (…) era primul și ultimul pleca, întotdeauna îmi cerea explicații (…)… Am explicat permanent și am spus, vedeți arena Manej, anturajul acesta de tablou televizat trebuie făcut artificial, e foarte costisitor și complicat și nu e arenă, ne uităm doar dintr-o parte, dar se solicită. Și le-am lămurit, le-am explicat cum e Vilniusul, ca exemplu. Are undeva 4 ori 5 arene, 12 mii, 10 mii, 7 mii, 3 mii și toate lucrează și arena va fi doar nu numai pentru sportivi: concerte, adunări mari, exagerate de 7-8 mii de oameni, n-avem altă sală mai mare, Manejul e cel mai mare. Dacă vom avea 7000, super. Vom putea găzdui acasă toate campionatele. Am spus, iată atunci o să câștigăm Eurovisionul”.
Arena Chișinău, 200 de milioane din bugetul pentru reparația drumurilor
Anunțul PDM despre construcția Arenei Chișinău a fost lansat cu opt luni înainte de alegerile parlamentare și cu două luni înaintea alegerilor locale generale din mun. Chișinău.
De unde vin banii și cum au ajuns ei în bugetul pentru anul 2018? Inițial, Andrian Candu a declarat că pentru edificarea arenei, în buget sunt prevăzuți 100 de milioane de lei. În realitatere, suma e de două opri mai mare, iar președintele Parlamentului a recunoscut că a greșit suma anunțată public. Proiectul „Chișinău Arena” a demarat, oficial, în luna decembrie 2017. După ce, pe 1 decembrie 2017, Parlamentul a dezbătut în prima lectură Proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2018, pe 4 decembrie, deputatul democrat Vladimir Andronachi a prezentat Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe un amendament, privind implementarea proiectului „Construcția Arenei Polivalente din mun. Chișinău”. În amendament era indicat că pentru respectivul proiect se prevăd 200 de milioane de lei.
În urma examinării tuturor amendamentelor propuse la Proiectul Legii Bugetului de Stat, Guvernul R. Moldova a dat aviz prin care „susține parțial” amendamentul propus de deputatul PDM, cu următorul comentariu: „Mijloacele în sumă de 200 de milioane de lei se redestribuie în cadrul PESE, anume pentru proiectul „Construcția Arenei Polivalente din mun. Chișinău” din contul reducerii cu suma respectivă a alocațiilor pentru proiectul „Programul în sectorul drumurilor”, se precizează în avizul Guvernului R. Moldova.
Sursa: Raportul comisiei parlamentare buget și finanțe asupra proiectului Legii bugetului de Stat pentru anul 2018, lectura II
Deși în amendament, deputatul PDM, Vladimir Andronachi, solicita includerea proiectului dat în articolul 4 din proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2018, în avizul Guvernului R. Moldova este indicat că „nu este necesar de menționat (acest fapt, n.r.) în textul Legii”(!).
La 20 februarie, într-un răspuns la o solicitare a Ziarului de Gardă privind proiectele de reabilitare a drumurilor din surse externe, care urmează a fi implementate în 2018, Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) preciza că în Proiectul legii bugetului de stat pentru anul curent, pentru Proiectul de Susţinere a Programului în Sectorul Drumurilor a fost prevăzută suma estimativă de 2 387,9 milioane de lei. În același răspuns pentru ZdG, MEI a menționat că deja în varianta finală a legii bugetului pentru anul curent, adoptată de Parlament la 15 decembrie 2017, figurează altă sumă, de 2 187,9 milioane de lei, adică cu circa 200 de milioane de lei mai mică. MEI nu a explicat motivele pentru care suma alocată pentru acest proiect a fost diminuată.
MEI mai precizează că Proiectul de Susţinere a Programului în Sectorul Drumurilor este finanțat din surse externe: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Uniunea Europeană (Comisia Europeană). Altfel spus, contribuția statului pentru construcția „Chișinău Arena”, adică suma de 200 de milioane de lei, Guvernul a decis să o aloce din contul bugetului unui proiect de reabilitare a drumurilor, care, așa cum a explicat MEI, este finanțat din bani externi.
Andrian Candu a recunoscut, fiind abordat de ZdG la Parlament, că cele 200 de milioane de lei au fost redistribuiți pentru proiectul Arena Chișinău din contul proiectului „Programul în sectorul drumurilor”, dar susține că, de fapt, contribuția finală a statului va fi stabilită în funcție de ofertele investitorilor, iar rectificările de rigoare în bugetul de stat se vor face în luna iunie.
Foto: președintele Parlamentului R. Moldova, Andrian Candu/captură video privesc.eu
„În discuțiile în cadrul examinării bugetului, din discuțiile cu Ministerul Finanțelor, noi am estimat că vom avea nevoie de între 100 și 200 de milioane pentru a lansa această arenă. Colegii de la Ministerul Finanțelor ne-au comunicat că singura sursă posibilă pentru a pune astăzi în buget este din sumele pe care le prevede R. Moldova pe diferite proiecte investiționale. Atunci, deoarece proiectul de lege deja era în Parlament, am rugat colegul Vladimir Andronachi, care este membru în Comisia Buget și Finanțe să facă un astfel de amendament, coordonat cu colegii din Ministerul Finanțelor, avizat de Guvern, să facă un astfel de amendament la capitolul investiții în capital, investiții în construcție, la capitolul Arena Chișinău, iată de ce a ajuns astăzi acolo în buget. Când vom avea oferta investitorilor și vom ști exact care este suma care va constitui contribuția statului R. Moldova, rectificările de rigoare se vor face în bugetul R. Moldova”, a precizat Andrian Candu, solicitat de ZdG, în cadrul unui briefing la Parlament. Candu a recunoscut că a făcut o gafă la 13 martie când a declarat că statul va contribui cu 100 de milioane de lei.
Întrebat de reporterul ZdG dacă în acest caz, finanțatorii externi au fost sau nu notificați despre redistribuirea fondurilor alocate, șeful Legislativului nu a avut un răspuns explicit, menționând că „lucrurile nu stau așa”.
În același briefing, întrebat de reporterul ZdG ce crede despre preluarea unor imagini video de la compania de arhitectură din Franța în contextul în care în R. Moldova există o legislație care apără drepturile de autor și sancționează, inclusiv penal, încălcările la acest capitol, Andrian Candu s-a arătat sigur, invocând experiența sa de jurist, că PDM nu a admis vreo încălcare. „Potrivit expertizei juridice a noastre, a Partidului Democrat, și, personal, a mea, în calitate de jurist, nu s-a încălcat nicio prevedere legală legată de dreptul, legată, în general, de dreptul la proprietatea intelectuală”, a declarat Candu.
Tot atunci, Andrian Candu a evitat să răspundă expres la întrebarea despre implicarea celuilalt fin de cununie al liderului PDM, Dorin Damir, în elaborarea proiectului. „Terenul a fost identificat și sugerat de colegii din diferite ministere, inclusiv din fostul minister al sportului”, a răspuns Andrian Candu.
Totodată, Andrian Candu susține că nu vede o problemă în faptul că PDM și, ulterior, presa afiliată partidului, a preluat imagini video din surse publice fără a menționa cui aparțin.
Întrebat de ce proiectul „Chișinău Arena” a fost prezentat de la tribuna PDM, și nu de la tribuna Guvernului, Andrian Candu a precizat că ideea construcției a existat și anterior, dar că anume echipa partidului pe care-l reprezintă a elaborat planul.
