Arena Chişinău. Subcontractanţii
Oficial, „Arena Chişinău” este construită de compania turcească „Summa”. În realitate, în proiect sunt implicate şi mai multe companii din R. Moldova. Autorităţile, dar şi compania turcească, nu au făcut publice numele subcontractanţilor, pe conturile cărora ajung milioane de lei din bugetul de stat.
Vicepreşedintele Parlamentului, deputatul Valeriu Ghileţchi (PPEM), a votat în favoarea proiectului „Arena Chişinău”. Ulterior, la 14 octombrie 2018, acesta a fost prezent, alături de majoritatea colegilor din coaliţia de guvernare, la inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţii. Încă de la început, în proiect este implicată şi compania „Frai Construct”, fondată şi administrată de Alexandru Frai, nepotul deputatului Ghileţchi.
Compania „Frai Construct” a fost înregistrată în 2010, Alexandru Frai fiind proprietar şi administrator. Mama lui Alexandru este sora lui Valeriu Ghileţchi. Compania nu ascunde că este unul dintre subcontractanţii lucrărilor care au loc pe şantierul viitoarei „Arena Chişinău”. Pe pagina firmei de pe o reţea de socializare, încă la 14 octombrie 2018, erau postate primele imagini cu utilajele şi muncitorii companiei pe şantier. Tehnica firmei „Frai Construct” poate fi identificată şi acum pe şantier.
„Relaţia mea cu „Summa” nu are nicio tangenţă cu unchiul meu”
Alexandru Frai afirmă că nu ar exista vreo legătură între contractul câştigat de „Frai Construct” şi activitatea din Legislativ a unchiului său. „Absolut nicio legătură nu este între faptul că sunt nepotul dlui Ghileţchi şi că noi am devenit subcontractanţi. A fost concurs. „Summa”, personal, îşi alege subcontractorii. Am încercat să lucrez cu „Summa” de câteva ori. Ei au avut câteva proiecte mari, inclusiv la mall. Când a fost făcut primul mall, am început să colaborăm. După asta am mai colaborat. Acum au făcut concurs. „Summa” contractează subcontractorii pe care îi cunosc, dau volumele de lucru, noi prezentăm ofertele în scris, iar ei selectează. Nu e o licitaţie publică, pentru că ei nu sunt obligaţi să selecteze o anumită ofertă sau să anunţe licitaţia în Monitorul Oficial. Ei sunt companie privată. Dar, ca să înţelegeţi, în Moldova sunt 4-5 companii mai mari, specializate pe terasamente, care pot efectua aşa gen de lucrări. Noi facem terasamentele, doar asta. Nu vă pot spune suma de bani pe care o primim. E o cifră confidenţială. Terasamentele noastre nu se ridică nici la jumătate de procent din preţul contractului”, a precizat Alexandru Frai, proprietarul „Frai Construct”.
„Relaţia mea cu „Summa” nu are vreo tangenţă cu unchiul meu, Valeriu Ghileţchi, din simplul motiv că eu cu ei încerc de câţiva ani să mă împrietenesc. Preţul propus de noi a fost bun. Am câştigat eu de data asta, altă dată am pierdut. Compania e a mea. Tatăl meu a avut afaceri în domeniul gazului lichefiat. Nu are vreo tangenţă firma cu Valeriu Ghileţchi”, precizează Frai, menţionând că a devenit deja o practică pentru turcii de la „Summa” să subcontracteze firme din R. Moldova pentru efectuarea lucrărilor. „„Summa” tot timpul a folosit subcontractori din Moldova. Şi asta-i bine, pentru că banii rămân la noi. Nu cred că în Moldova este o companie atât de puternică care ar fi putut să facă aceste lucrări. Ce face „Summa” în acest caz? Ei, în baza parteneriatului public-privat, sunt finanţatorii proiectului. Ei au interes direct să finalizeze lucrările cât mai rapid, ca să-şi recupereze cât mai rapid banii”, zice Alexandru Frai.
Ghileţchi: „Nu am nicio atribuţie”
Membri ai familiei Frai s-au regăsit în grupul de iniţiativă pentru susținerea candidatului Valeriu Ghileţchi la funcţia de preşedinte al R. Moldova. De asemenea, atât Alexandru Frai, cât şi părinţii lui, Ivan şi Raisa, se regăsesc printre cei mai generoşi donatori în campania lui Valeriu Ghileţchi la prezidenţialele din 2016. Alexandru Frai a donat 30 de mii de lei, Ivan Frai – 25 de mii, iar Raisa Frai – 13 mii de lei. Şi Valeriu Ghileţchi afirmă că nu există vreo legătură între activitatea sa şi contractul obţinut de firma nepotului. „Nu-i nicio legătură. Am aflat ulterior că el a fost contactat, a fost rugat să presteze aceste lucrări, dar eu nu am vorbit cu nimeni, nici cu cei care au câştigat contractul, nici cu alţi decidenţi politici în privinţa companiei sale. Nu am atribuţie. El face lucrări şi în alte proiecte, lucrează cu foarte mulţi antreprenori, nu cunosc activitatea lui comercială, ce contracte are, cu cine le încheie”, precizează Ghileţchi, în prezent, vicepreşedinte al Parlamentului.
„Da, m-au susţinut (financiar, în electorală, n.r.). În principiu, e singura soră pe care o am (Raisa Frai, n.r.), nu am pe nimeni altcineva, suntem în relaţii bune de familie. Când am avut nevoie, am apelat. El (Alexandru, n.r.) e om de afaceri. Când ai o nevoie, te adresezi la cei pe care îi cunoşti, dar asta nu are nimic comun cu activitatea sa. Dacă vă uitaţi la contractele lui, majoritatea sunt cu companii private, nu are contracte de stat, nu am făcut niciodată lobby pentru el, ca să ia vreun contract de stat. El munceşte, îşi obţine contractele de unul singur şi îşi face o reputaţie prin faptul că unii apelează la serviciile sale”, ne-a mai spus deputatul.
Alţi subcontractanţi care construiesc Arena Chişinău
Deşi pe şantier pot fi observate şi câteva betoniere cu inscripţiile firmei de construcţii „D&D Companie”, afiliată deputatului Iurie Dârda, Vadim Vacarciuc, administratorul firmei, precizează că, la mijloc, ar fi o confuzie. „Această publicitate e încleiată de pe timpuri, dar nu-s maşinile noastre. Au fost folosite acum 5 ani, când au fost contractate. În acest moment nu avem vreo tangenţă cu ele. Atunci am rugat să fie plasate abţibildurile astea mari pe betoniere. Probabil aşa şi au rămas. Se poate verifica şi la Registru, maşinile nu-s ale noastre şi nu avem tangenţă”, a punctat Vacarciuc.
O altă companie din R. Moldova, tehnica căreia poate fi văzută pe şantierul viitoarei arene polivalente este „Kirsan”. Anatolie Novac, administratorul firmei, a evitat să discute cu noi despre condiţiile colaborării cu cei de la „Summa”, spunându-ne că ar fi ocupat. Şi „Chebat” SRL, agent economic care are activităţi de pregătire a terenurilor pentru construcţii, deţine calitatea de subcontractor în acest proiect.
De fapt, la această etapă, în construcţia „Arenei Chişinău” ar fi implicate şi alte firme din R. Moldova, doar că, reprezentanţii „Summa” au refuzat să ne ofere numele acestor agenţi economici. Am trimis un email în adresa companiei din Turcia, solicitând informaţii despre subcontractanţii angajaţi de „Summa” în proiectul edificării arenei polivalente, şi despre condiţiile în care aceştia au fost selectaţi. Până la publicarea articolului nu am primit însă un răspuns.
Totodată, la oficiul „Summa” din Chişinău, amplasat pe şantierul viitoarei arene, managerul de proiect a refuzat să discute cu noi, precizând că ne va oferi răspunsuri la întrebări doar prin intermediul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC). Am trimis, prin email, o scrisoare în adresa MECC, solicitând informaţii despre companiile care lucrează pentru edificarea „Arenei Chişinău”, dar, la fel, nu am primit încă un răspuns.
„Arena Chişinău” – proiectul Partidului Democrat, cu milioane din bugetul de stat
Subiectul privind construcţia unei arene multifuncţionale, numită „Chişinău Arena”, a apărut prima dată în spaţiul public la 13 martie 2018, atunci când, în cadrul briefingului săptămânal al Partidului Democrat din Moldova (PDM), proiectul a fost anunţat de liderul partidului, Vladimir Plahotniuc, şi prezentat de către finul său, Andrian Candu, şeful Legislativului R. Moldova.
Pe 15 martie 2018, la doar două zile de la anunţ, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege semnat de 14 deputaţi PDM, prin care un teren cu suprafaţa de 69,2 ha de la Stăuceni urma a fi exclus din categoria de terenuri agricole şi transmis în administrarea MECC pentru construcţia unei arene polivalente. Pe 23 martie proiectul a fost deja votat în lectură finală, apoi promulgat de către preşedintele Igor Dodon şi, pe 6 aprilie, publicat în Monitorul Oficial.
Citiți și: (doc) Arena Națională: 10 hectare pentru sala polivalentă și 59 pentru „extinderea zonei de agrement”
Peste câteva zile, pe 13 aprilie, prin Hotărâre de Guvern, au fost aprobate criteriile generale de selectare a partenerului privat care urma să construiască sala polivalentă. Singura companie înscrisă în concurs a fost „Summa”, din Turcia, care, în iulie, a şi fost desemnată câştigătoare. Potrivit proiectului contractului de parteneriat public-privat, costul Arenei Chişinău se ridică la 43 de milioane de euro, sumă ce va trebui rambursată de stat în rate, timp de 12 ani, din veniturile obţinute din activitatea sălii şi din surse financiare din bugetul de stat.
Pentru implementarea proiectului „Construcţia Arenei Polivalente din Chişinău”, în bugetul de stat pentru 2018 deputaţii au alocat 200 de milioane de lei, banii fiind redistribuiţi „din contul reducerii cu suma respectivă a alocaţiilor pentru proiectul „Programul în sectorul drumurilor”.
