Dosarul Șor pe masa instanței cu șapte magistrați la 168 de km de Chișinău, pentru judecare „rapidă și obiectivă”
De la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde activează 56 de judecători, dosarul de escrocherie și spălare de bani pe numele lui Ilan Șor a ajuns pe masa Curții de Apel Cahul care numără, în prezent, șapte magistrați. Dosarul este trasferat la 168 de km de capitală după ce Curtea Supremă de Justiție a acceptat cererea președintelui CA Chișinău, Ion Pleșca, de a strămuta cauza într-o altă instanță de același grad pe motiv că 19 magistrați din Colegiul penal sunt incompatibili cu examinarea cauzei, iar soția avocatului lui Ilan Șor este șefa secretariatului instanței, fapt ce ar putea trezi suspiciuni privind imparțialitatea judecătorilor.
Ion Pleșca refuză să discute motivele invocate în cererea către CSJ și transmite prin serviciul de presă că „cineva” l-a sesizat personal și neoficial despre faptul că Iulian Balan, avocatul lui Ilan Șor, este soțul șefei secretariatului instanței pe care o conduce. Până în acest moment dosarul Șor nu a ajuns pe masa judecătorilor din Cahul, acolo unde, susține CSJ, cauza a fost transferată „pentru obţinerea soluţionării obiective, rapide şi complete”.
După mai bine de șase luni în care dosarul Șor a fost blocat la Judecătoria Chișinău pe motiv că a fost tradus în limba rusă, acesta se află deja de o lună la Curtea de Apel Chișinău, fără a fi fixată vreo ședință, deoarece deja patru magistrați din două complete de judecată s-au abținut de la examinare.
CSJ strămută dosarul Șor la Cahul
Dosarul penal în care Ilan Șor, controversatul primar de Orhei este învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari va fi examinat la Curtea de Apel Cahul, printr-o încheiere a Curții Supreme de Justiție din 9 februarie curent, pronunțată după ce o solicitare în acest sens a fost depusă la instanța superioară de către președintele Curții de Apel Chișinău Ion Pleșca. Președintele CA Chișinău a motivat prin faptul că avocatul inculpatului, Balan Iulian, este soţul Şefului Secretariatului Curţii de Apel Chişinău, Bălan Lilia, funcţie care asigură asistenţa organizatorică şi administrativă a Curţii, și că din cei 21 de judecători ai Colegiului penal al instanței, doar doi magistrați ar putea examina dosarul Șor. Acesta afirmă că șase magistrați au participat la controlul judiciar al legalităţii încheierilor privind măsurile preventive în privința lui Ilan Șor, șase judecători au participat la examinarea cauzelor penale în privinţa lui Filat Vladimir şi Platon Veaceslav deschise în baza autodenunțurilor depuse de primarul de Orhei, trei judecători examinează cauzele penale zilnic, iar alți patru magistrați au luat abținere de la examinarea cauzei, de aceea sunt în imposibilitate de judecare a dosarului.
„Cineva” a sesizat președintele CA Chișinău
Contactat pentru a afla ce influență poate exercita șefa secretariatului Curții de Apel Chișinău asupra judecătorilor, Ion Pleșca, președintele instanței, a invocat că se află într-o ședință și nu poate discuta cu reporterul ZdG. Apelată, Octeabrina Popa, purtătoarea de cuvânt a instanței, a declarat că Ion Pleșca a solicitat ca orice întrebări să fie adresate serviciului de presă. Întrebată în ce circumstanțe a fost stabilit faptul că avocatul lui Ilan Șor și șefa secretariatului sunt soț și soție, Octeabrina Popa a precizat, cu trimitere la declarațiile președintelui instanței, că acesta a fost anunțat de către „cineva” personal și că nu există vreo sesizare oficială în acest sens. „Cineva a sesizat președintele despre informația respectivă”, a declarat Octeabrina Popa, menționând că Ion Pleșca a decis să menționeze acest fapt în cererea către CSJ „pentru a înlătura orice suspiciuni și a nu permite tergiversarea cauzei”. Întrebată cum va proceda instanța în alte dosare ale avocatului Iulian Bălan, în contextul în care deja se cunoaște că soția sa este șefa secretariatului instanței, reprezentanta Curții de Apel Chișinău afirmă: „Cum se va proceda pe viitor nu cunoaștem”.
Octeabrina Popa a precizat că această relație nu a afectat deciziile judecătorilor CA Chișinău privind măsurile de arest pe numele lui Ilan Șor, pentru că aceștia nu au examinat în fond cauza.
Întrebată, Octeabrina Popa a declarat că din câte cunoaște nu există posibilitate legală pentru a fi format un complet de judecată în care să intre și magistrați din Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău, pentru a evita strămutarea dosarului în altă instanță.
„Dl președinte a formulat doar demersul către CSJ, asupra temeiniciei acestuia s-a expus instanța superioară, nu mai suntem în drept să comentăm”, a punctat purtătoarea de cuvânt a CA Chișinău.
Iulian Balan, avocatul lui Ilan Șor, susține că nu a discutat niciodată cu președintele CA Chișinău și, respectiv, nu i-a comunicat despre faptul că soția sa ar activa în instanță, iar despre încheierea CSJ a aflat din presă. „Până nu voi analiza decizia Curții Supreme de Justiție amănunțit, nu o voi putea comenta”, a replicat avocatul, menționând că va aștepta ca decizia să-i fie expediată în mod oficial.
O angajată a Curții de Apel Cahul a precizat pentru ZdG că dosarul Șor încă nu a ajuns în instanță. La rândul său, Olesea Goldur, specialist principal în relații cu publicul la CA Cahul, a precizat că la începutul anului curent au fost formate două complete de judecată ale Colegiului civil, penal, comercial și de contencios administrativ. Primul este format din judecătorii Vitalie Movilă, Evghenii Dvurecenschii și Nina Veleva, iar în componența celui de-al doilea intră Ruslan Petrov, Galina Vavrin, Ion Dănăilă și Tudor Berdilă. Respectiv, dosarul de spălare de bani pe numele lui Ilan Șor ar urma să ajungă pe masa unuia dintre cele două complete de judecată.
„Încheierea CSJ afectează încrederea față de independența judecătorilor”
Cererea președintelui CA Chișinău de a strămuta dosarul în altă instanță a fost criticată de mai mulți juriști. Avocata Viorica Grecu susține că „președintele instanței nu are această atribuție să scrie o cerere de strămutare a unei cauze la o altă curte de apel”.
„Am văzut în încheierea Curții Supreme de Justiție că cererea a fost a președintelui Curții de Apel Chișinău. Acest drept îl are doar completul de judecători care a fost numit pentru a examina cauza. Atât timp cât nu toți judecătorii, cei 21 de judecători din Colegiul Penal sau 56 din instanța de apel, sunt în imposibilitatea de a examina, înseamnă că nu au fost epuizate toate recuzările, abținerile posibile. Deci, aceasta a fost prima incorectidudine la transmiterea dosarului. A doua incorectitudine: nu este motiv de strămutare rudenia dintre avocat și funcționarul secretariatului. Acceptarea acestui motiv de către CSJ diminuează din dimensiunile independenței propriu-zise a judecătorilor. În acest mod, Curtea Supremă de Justiție a recunoscut că nu există încredere în aproape 50 de judecători de la CA Chișinău, pentru că patru magistrați și-au luat abținere”, a declarat Viorica Grecu.
Viorica Grecu, care este și apărătoarea ex-judecătoarei Domnica Manole, susține că în cazul incompatibilităților existente în rândul judecătorilor Colegiului penal al instanței de apel, urma a fi format un complet care să numere magistrați din Colegiul civil, ori aceasta este o practică des întâlnită.
„Președintele CA ar putea spune că este o cauză dificilă, complexă și este nevoie de judecători specializați, dar a fost oare un asemenea motiv în încheierea CSJ? Nu, deși ar fi fost o motivare mai serioasă decât cea cu secretarul. Cea cu șefa secretariatului și avocatul inculpatului afectează în întregime încrederea față de independența judecătorilor. Dacă CSJ nu are încredere, cum ar avea cetățenii?”, susține avocata.
La rândul său, fostul procuror-șef al municipiului Chișinău Ion Diacov susține că procedura de strămutare a dosarului este „aparent” una legală, dar motivul, de fapt, este că „nimeni nu vrea să-și asume dosarul pentru ca ulterior să fie vizat în presă”.
„Nu pot să spun nimic, aparent totul este legal. Acum nimeni nu poate dovedi cuiva că nu este legală hotărârea. Cu toate acestea, sunt semne de întrebare: acești judecători au ceva personal cu dl Șor? Legea permite unui judecător să se abțină de la examinarea unei cauze concrete când el sau rudele lui de gradul întâi au o oarecare tangență, care nu permite din punct de vedere moral, să examineze cauza. Nu cred că nu este cel puțin un judecător care are careva impedimente care ar fi motiv ca să examineze. Au avut legături personale cu Ilan Șor? Nimeni nu vrea să-și asume dosarul pentru ca ulterior să fie vizat în presă. Nimeni nu vrea să-și asume responsablitatea”, este de părere ex-procurorul mun. Chișinău.
La 21 iunie 2017, Ilan Șor, controversatul businessman, primar al orașului Orhei și lider al partidului care-i poartă numele a fost condamnat de magistratul Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. Ilan Șor se află în libertate, fiind sub control judiciar, chiar dacă numele său figurează în ambele rapoarte Kroll drept unul dintre principalele personaje implicate în frauda bancară.
