(doc) Cum au motivat judecătorii de la CSJ strămutarea dosarului Șor la Cahul
Dosarul penal în care Ilan Șor, controversatul primar de Orhei este învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari va fi examinat la Curtea de Apel Cahul. O hotărâre în acest sens a fost aprobată vineri, 9 februarie, de Curtea Supremă de Justițe, care a examinat o solicitare venită de la președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca. Anterior, mai mulți judecători de la instanța din Chișinău au refuzat să examineze acest dosar.
„Analizând materialele cauzei, Colegiul penal reţine că, la Curtea de Apel Chişinău a parvenit pentru judecare cauza penală în privinţa lui Şor Ilan, învinuit de comiterea infracţiunilor prevăzute la art. 190 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar avocatul acestuia, Balan Iulian este soţul Şefului Secretariatului Curţii de Apel Chişinău, Bălan Lilia, funcţie care asigură asistenţa organizatorică şi administrativă a Curţii. Totodată, majoritatea judecătorilor Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău din completele constituite pentru anul 2018, sunt în imposibilitate de a participa la examinarea în ordine de apel a prezentei cauze, astfel, doar 2 judecători din cadrul Curţii ar fi compatibili, motiv pentru care, preşedintele instanţei consideră necesar strămutarea judecării cauzei în altă instanţă egală în grad. Colegiului penal consideră că, circumstanţele menţionate de preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Pleşca Ion, în cerere cad sub incidenţa instituţiei strămutării judecării cauzei, or, CtEDO, în jurisprudenţa sa a constatat că judecătorii trebuie nu numai să îndeplinească criterii obiective de imparţialitate, ci să fie şi percepuţi ca fiind imparţiali. Miza este încrederea pe care instanţele trebuie să o inspire justiţiabililor dintr-o societate democratică. O instanţă de judecată trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului 3 judiciar. Percepţia de imparţialitate se măsoară prin standardul observatorului rezonabil. Instanţa trebuie să fie imparţială şi din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanţii suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privinţă (Gregory vs. Marea Britanie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (1997) 25 EHRR 577). Ceea ce este în joc, e încrederea pe care instanţele dintr-o ocietate democratică trebuie să o inspire populaţiei (Castillo Algar vs Spania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (1998) 30 EHRR 827)”, scrie în motivarea încheierii Curții Supreme de Justiție.
În cererea depusă, Ion Pleșca a menționat că „potrivit dispoziţiei de formare a completelor de judecată cu nr. 1 din 02.01.2018, Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău, este format din 7 complete de judecată, a câte 3 judecători, respectiv – 21 judecători la număr; 6 din care sunt în imposibilitate de a participa la examinarea cauzei penale în privinţa inculpatului, or, aceştia au participat la controlul judiciar al legalităţii încheierilor privind măsurile preventive aplicate în privinţa acestuia; alţi 6 judecători au participat la examinarea cauzelor penale în privinţa lui Filat Vladimir şi Platon Veaceslav, respectiv sunt incompatibili în virtutea prevederilor art. 33 Cod de procedură penală; 3 judecători potrivit dispoziţiei sus nominalizate, examinează cauzele penale zilnic (efectuează controlul judiciar al legalităţii încheierilor privind măsurile preventive şi examinează plângerile împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii, judecători care conform dispoziţiei sus numite, participă doar la examinarea unor asemenea cauze); iar 4 judecătorii: Vrabii Silvia, Ulianovschi Xenofon, Robu Oxana şi Mînăscurtă Igor şi-au luat abţinere de la examinarea cauzei respective, cereri care au fost admise. Prin urmare, Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău are doar 2 judecători, care ar putea participa la examinarea în ordine de apel a acestei cauze”, scria Pleșca, în solicitarea adresată Curții Supreme de Justiție.
Instanța supremă a decis să accepte cererea depusă de Ion Pleșcă și să trimită la examinare dosarul Șor la Curtea de Apel Cahul.
La 21 iunie 2017, Ilan Șor, controversatul businessman, primar al orașului Orhei și lider al partidului care-i poartă numele a fost condamnat de magistratul Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. Ilan Șor se află în libertate, fiind sub control judiciar, chiar dacă numele său figurează în ambele rapoarte Kroll drept unul dintre principalele personaje implicate în frauda bancară.
