(doc) Cine a furat miliardul? BNM publică doar o sinteză a celui de-al doilea Raport Kroll, care nu dă numele persoanelor din „grupul Shor”
Banca Națională a Moldovei (BNM) nu face publică investigația fraudei bancare realizată de companiile Kroll și Steptoe & Johnson, contractate de R. Moldova, ci doar o sinteză a celui de-al doilea Raport. Documentul conține 57 de pagini și prezintă schema prin care au fost furați banii, numește țările prin care aceștia au circulat sau în care au ajuns. Sinteza are opt capitole care descriu, inclusiv, metodologia investigației internaționale, analiza expunerilor băncilor fraudate in perioada 2012-2014, legătura grupului Shor cu acționariatul băncilor fraudate, mecanismele de spălare a banilor și destinația fondurilor frauduloase.
Experții Kroll scriu că documentele în posesia cărora au intrat sugerează implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii moldovenești care lucrează în mod concertat și au legătură cu Ilan Șor („grupul Șor”). „Grupul Șor” este format din 77 de societăți cu conturi la cele trei bănci din R. Moldova: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
„Persoanele fizice și societățile afiliate grupului Șor și-au majorat participația la cele trei bănci din Moldova într-o încercare aparentă de a facilita frauda și, prin urmare, au controlat băncile și le-au determinat să majoreze în mare măsură împrumuturile băncilor. Societățile afiliate grupului Șor au legătură, de asemenea, cu structurile corporative și bancare, prin care se pare că frauda a fost executată”, se arată în document.
Mecanismele identificate de experți „care par să fi permis să se producă frauda și să rămână nedetectată” sunt: „prezentarea greșită de către cele trei bănci a rapoartelor de lichiditare în adresa BNM, asigurarea împrumuturilor împotriva garanțiilor suspecte; excluderea anumitor membri ai consiliului de administrație de la procesul de luare a deciziilor și ignorarea preocupărilor ridicate de angajații de rang înalt ai băncilor, care, împreună, au permis ca împrumuturile la scară largă să continue să atingă niveluri nesustenabile în 2014”.
Experții precizează că o parte din fluxurile de fonduri care au fost descoperite până în prezent au scos la iveală un număr de persoane care fie ar fi făcut parte din administrarea activității frauduloase suspectate, fie că ar fi obținut un beneficiu din fluxul de fonduri. Încasările în conturi personale sau în companii legate de aceste persoane au totalizat aproximativ 50 milioane USD.
Experții susțin că este important ca beneficiarii potențiali să rămână confidențiali pentru a proteja în mod corepunzător procedurile civile sau penale în curs sau viitoare.
În comunicatul de presă publicat de BNM, se precizează că publicarea informațiilor respective a fost posibilă drept urmare discuțiilor purtate de autoritățile R. Moldova cu reprezentanții Kroll și Steptoe & Johnson.
„Raportul de investigație propriu-zis va fi analizat de Banca Națională a Moldovei cu scopul identificării carențelor din sistem și aplicării măsurilor de rigoare. Reprezentanții Kroll și Steptoe & Johnson urmează sa vină la Chișinău la începutul anului viitor pentru o sesiune de lucru pe marginea raportului de investigație. Întrunirea se va încheia cu un briefing de presă. În cadrul misiunii, consorțiul internațional va transmite organelor de anchetă din R. Moldova datele operative referitoare la urmărirea fondurilor fraudate, inclusiv lista beneficiarilor prezumați. Reprezentanții companiilor Kroll și Steptoe & Johnson au confirmat disponibilitatea de a colabora cu organele de anchetă, pentru a susține efortul de recuperare a bunurilor fraudate pe plan internațional, dar și pentru a întări baza probatorie în procedurile inițiate pe plan intern”, se arată în sinteza celui de-al doilea Raport Kroll.
Citiți și
