(video) Ultima oră: Ilan Șor condamnat la 7 ani și șase luni de închisoare, dar eliberat din arest
Ilan Șor, controversatul businessman și primar al orașului Orhei, a fost condamnat la 7 ani și șase luni de închisoare pentru cumul de infracțiuni. Instanța însă a dispus ca Șor să fie eliberat din arest, iar pedeapsa pentru acesta să fie ispășită doar după rămânerea sentinței definitive în vigoare. Procurorii au cerut 19 ani de închisoare pentru primarul or. Orhei. Sentința în dosarul Șor a fost pronunțată de judecătorul Andrei Niculcea, cel care a ajuns în sistemul judecătoresc în urmă cu doar doi ani, el făcând parte însă și din completul care l-a condamnat la 9 ani de închisoare pe fostul premier Vladimir Filat.
Andrei Niculcea a menționat că Șor urmează să fie eliberat din arestul la domiciliu, iar acesta trebuie să se prezinte la ședințe atunci când va fi citat. Cei 7 ani și jumătate, dacă vor fi confirmați de Curtea de Apel, Șor ar urma să-i petreacă întrun penitenciar de tip semiînchis.
Condamnat la 7 ani și jumătate, dar liber și cu posibilitatea de a părăsi țara
„Instanța de judecată hotărăște. Se recunoaște Șor Ilan, fiul lui Miron, vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art 196 aliniat 4 și art 243, aliniat 3, lit.b, Cod Penal, și se condamnă pentru faptele săvârșite. Se aplică lui Șor Ilan pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 196, aliniatul 4 o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Se aplică lui Șor Ilan pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 243, aliniat 3, lit. B din Codul Penal o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de șase ani. Se stabilește lui Șor Ilan, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani și 6 luni. Se stabilește executarea pedepsei aplicată lui Șor Ilan într-un penitenciar de tip semiînchis. Se pune în executare pedeapsa din momentul rămânerii prezentei sentințe în vigoare. Se înlocuiește arestul la domiciliu cu eliberarea provizorie sub control judiciar până la devenirea sentinței definitive, eliberându-l imediat de sub strajă din sala de judecată. Se stabilesc lui Șor Ilan următoarele restricții și obligații. Să nu părăsească teritoriul R. Moldova decât în condițiile stabilite de instanță, să comunice instanței orice schimbare de domiciliu, să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este citat, să nu săvârșească acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în cauza penală. Controlul executării sentinței se pune în sarcina Centrului Național Anticorupție. Se admite, în principiu, acțiunea civilă a Băncii de Economii SA, urmând ca în privința cuantumului despăgubirilor, instanța să hotărască în ordinea acțiunii civile”, a citit Andrei Niculcea din dispozitivul sentinței aplicate lui Ilan Șor.
„Este o sentință neîntemeiată. Au fost acumulate probe care atestă vinovăția lui Ilan Șor”, a declarat procurorul Andrei Băeșu. „Anume Ilan Șor a fost cel care a spus câți bani au fost furați de la Banca de Economii, înainte de Kroll. Nu trebuie de uitat că doar Șor a venit cu un autodenunț și a descris schemele folosite. El a declarat cine sunt beneficiarii acestor bani”, a declarat Denis Ulanov, avocatul lui Șor. „Vom ataca sentința. Vreau să vă spun ceva. Lui Ilan Șor i s-au incriminat pagube de 5 miliarde de lei. Noi am demonstrat că dacă și este o pagubă în acest dosar, atunci e vorba de 2,6 miliarde de lei. Șor nu-și recunoaște vina. El nu are nicio vină în devalizarea Băncii de Economii”, a precizat acesta. Apărătorul a precizat că Șor are probleme de sănătate și din acest motiv nu a asistat la pronunțarea sentinței, fiind în aceste momente la domiciliu.
„Dl Șor crede că dosarul este motivat politic. A fost un mesaj dur transmis celor care vor să scoată la iveală cazuri de corupție prin autodenunțuri. Sperăm că la Curtea de Apel vom avea șanse la un proces echitabil. Vom merge și la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului unde vom reclama prelungirea nemotivată a arestului”, a punctat și Iulian Balan, celălalt apărător al omului de afaceri.
Ultima ședință de judecată din dosarul lui Ilan Șor a fost programată joi, 21 iunie 2017, la ora 14.30, cu doar o zi înainte de expirarea termenului în care fostul președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii mai putea fi ținut în arest, conform unei hotărâri anterioare a Curții Constituționale. Ședința a început cu o întârziere de aproape 20 de minute. Peste aproape o oră, părțile au luat o pauză de câteva minute, iar în jurul orei 16.00, judecătorul a anunțat că intră în deliberare. Imediat, Ilan Șor a părăsit grăbit sediul instanței. Sentința pe numele său a fost pronunțată în jurul orei 18.00, după 33 de ședințe de judecată. În perioada examinării dosarului, Ilan Șor s-a aflat în arest la domiciliu. De remarcat că, în alte două dosare similare, cel al fostului premier Vladimir Filat, dar și în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, sentința a fost pronunțată de un complet format din 3 judecători. Dosarul Șor, deși face parte din aceeași categorie, fiind, la fel ca celelalte două, examinat cu ușile închise, a fost atribuit unui singur judecător.
Judecătorul și procurorul care au decis soarta lui Șor
Andrei Niculcea, magistratul care a pronunțat sentința în dosarul Șor are experiență de doar doi ani în această meserie, fiind numit judecător prin decretul președintelui Nicolae Timofti din 15 iulie 2015, la scurt timp după ce a renunțat la funcția de procuror al secției judiciar-penale din cadrul Direcției Judiciare a Procuraturii Generale (PG). La câteva luni de la numire, Niculea urma să facă parte din completul de judecători care l-a judecat și ulterior condamnat la 9 ani de închisoare cu executare pe fostul premier Vladimir Filat. Coincidență sau nu, la un an de la numirea în funcție, Niculcea este desemnat să examineze și dosarul lui Ilan Șor, cel care a fost principalul martor al acuzării în dosarul lui Filat. Conform declarației de avere și interese, Andrei Niculcea a investit în perioada 2011-2016 într-un apartament de 87 m.p.. Magistratul conduce o Toyota Rav 4, fabricată și procurată în 2013. În 2014-2015, Niculcea a contractat două credite în sumă totală de 41 de mii de euro, fără termen și fără dobândă.
Andrei Băeșu, procurorul care a reprezentat acuzarea de stat în instanța de judecată în dosarul Șor a fost numit în funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Ialoveni în septembrie 2011. Peste trei ani, în octombrie 2014, Băeşu ajunge la PA, fiind numit în funcţie printr-un ordin al procurorului general de atunci, Valeriu Zubco. Andrei Băeşu este absolvent al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), fiind coleg de grupă cu procurora Adriana Beţişor, care a instrumentat un alt dosar „celebru”, cel al fostului premier Vladimir Filat. Conform declarației de avere, Băeșu nu are o locuinţă proprie, beneficiind, în ultimii ani, de mai multe donaţii din partea mamei sale, care ar lucra în Rusia. În 2015, acesta a obținut 10 mii de euro de la cumetria feciorului. Împreună cu soția, acuzatorul de stat declară și două automobile: un Opel Asta din 2005 și o Skoda Superb, fabricată în 2002 și achiziționată în 2012. Ambele mașini sunt deținute de familia Băeșu prin comodat sau procură.
De ce a fost învinuit Ilan Șor și cum s-a apărat
Dosarul penal pe numele lui Ilan Şor, fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii a Moldovei (BEM), în care actualul primar de Orhei este învinuit de escrocherie şi spălare de bani, a fost trimis în judecată la sfârșitul lunii august 2016. Procurorii l-au acuzat pe Şor de faptul că timp de trei săptămâni, între 4 şi 25 noiembrie 2014, ar fi obţinut, prin înşelăciune, peste 5 miliarde de lei de la BEM, pe care i-ar fi spălat prin intermediul a zeci de companii offshore. Suma a fost confirmată şi de memorandumul KROLL, prezentat la solicitarea organului de urmărire penală, anunţa atunci Serviciul de Presă al PG.
În fapt, susţin acuzatorii de stat, dobândirea banilor de la BEM s-ar fi realizat prin oferirea de credite mai multor companii ce ar aparţine lui Ilan Şor, iar drept garanţie privind rambursarea mijloacelor financiare obţinute ar fi fost prezentate contracte fictive, încheiate cu un şir de entităţi bancare din Federaţia Rusă. Potrivit rechizitoriului, inculpatul i-ar fi convins pe membrii Consiliului de administrare al BEM să voteze pentru creditarea companiilor sale, tăinuind că el este proprietarul de facto al acestora. Fiind audiaţi de procurori, membrii Consiliului au recunoscut că au fost induşi în eroare de şeful lor, care le-ar fi dat asigurări că debitorii sunt agenţi economici serioşi, iar afacerea este profitabilă pentru bancă datorită dobânzilor mari pe care le vor primi după rambursarea creditelor.
Procurorii susţin că au mai obţinut probe prin care s-a demonstrat că inculpatul a urmărit deghizarea provenienţei ilicite a banilor, adică ascunderea faptului că mijloacele financiare au fost sustrase din BEM. Pentru aceasta, au fost efectuate o serie de transferuri de pe conturile unor companii offshore pe altele, fapt ce îşi găseşte confirmare şi în răspunsurile la comisiile rogatorii expediate de procurori peste hotare. În depoziţiile sale oferite în cadrul urmăririi penale, dar și ulterior, în cadrul examinării dosarului Ilan Şor a refuzat să recunoască implicarea în schema frauduloasă, dând vina pe Vlad Filat şi Veaceslav Platon. Şor a susţinut că schema a fost pusă la cale de fostul premier Filat, care i l-a prezentat pe omul de afaceri Veaceslav Platon, cu rugămintea de a-l ajuta ca prin aceste credite, dovedite ulterior frauduloase, să-şi rezolve problemele legate de stingerea unor datorii faţă de alte bănci din R. Moldova. „Procurorii consideră însă că inculpatul trebuie să răspundă penal în acest caz pentru spălare de bani şi escrocherie în proporţii deosebit de mari, infracţiuni care prevăd o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare”, anunţa PG.
