Dupa ce o firma ruseasca a primit in proprietate privata cateva zeci de hectare de terenuri arabile langa Cahul, aceasta vrea sa isi vanda afacerea. Problema consta doar in faptul ca aceste terenuri contin soluri de cea mai inalta calitate, si vor fi folosite in constructii, ceea ce contravine actelor normative in vigoare. Mai mult decat atat, acesta firma a fost scutita si de TVA, care este estimat la suma de circa 100 de mil. de euro. Norocoasa intreprindere se numeste "Mold Itera Energy" si face parte din scandalosul grup "Itera", cel care a efectuat privatizari dubioase pe ambele maluri ale Nistrului. Conducerea "Iterei" este deosebit de mandra de directorul filialei de la Chisinau: un fost deputat si fost sef al Cancelariei Guvernului.

Zilele trecute, Concernul moscovit "Itera" a revenit in atentia publicului nostru. Presedintele administratiei acestei firme, Vladimir Makeev, a declarat pentru presa ca este in cautarea unor investitori strategici pentru centrala sa electrica din Moldova. Potrivit agentiei "Rosbusinessconsulting", Makeev nu a exclus faptul ca "Itera" va ceda pachetul majoritar de actiuni acestui investitor. Dar ceea ce el ofera acum investitorilor in Moldova a costat zile si luni de munca pentru politicienii de la Chisinau.

Cu doar doi ani in urma, la 23 septembrie 2004, conducerea "Itera" a invitat presa la plasarea primelor pietre de temelie pentru statia electrica de la Burlaceni. Tot atunci agentiile de presa, citandu–i pe liderii "Itera", au scris ca la finele lui 2006 statia va produce deja energie electrica, atat pentru Moldova, cat si pentru export. Ieri, la Primaria Burlaceni am fost informati ca acum acolo nu exista nimic in afara de cele cateva pietre si ca "niste materiale de constructie au fost aduse, apoi au fost duse". Desigur ca taranii de la Burlaceni, care au cedat pamanturile manoase de acolo, nu stiau nimic despre faptul ca acestea ar putea fi revandute, nu se stie exact cui si pentru ce.

Burlaceni, un fel de "Moldcarton–2"

De fapt, se pare ca acesta nu e primul proiect la care renunta "Itera", dupa ce l–a lansat cu surle si trambite. Recent, conducerea acesteia a declarat ca nu se mai descurca cu fabrica "Moldcarton" pe care a privatizat–o cu cativa ani in urma. In 2001, cand au cumparat circa 80 la suta din actiuni, au spus ca e vorba de una dintre cele mai mari fabrici de mucava din fosta URSS si ca prin intermediul investitiilor lucrurile vor merge bine. La 19 noiembrie 2002, Vladimir Voronin, intr–un interviu exclusiv pentru "Itar Tass", acordat cu ocazia consemnarii unui an de la semnarea acordului de prietenie si colaborare cu Federatia Rusa, a declarat: "Compania "Itera" a renascut una dintre cele mai mari intreprinderi din Moldova — Fabrica de carton."

In vara anului trecut, conducerea comitetului sindical de la Fabrica de carton a facut un apel disperat catre autoritatile republicane: restantele salariale nenoroceau muncitorii, iar cazurile de abuzuri impotriva liderilor sindicali de acolo au obosit pe multi judecatori de la Botanica. Acest insucces nu a indispus prea mult administratia "Iterei", caci alte proiecte erau in vizor, avand o sustinere politica la Chisinau de invidiat.

Desi se stie ca multe intreprinderi rusesti au ajuns pe lista neagra a presedintelui Voronin, dupa ce au efectuat privatizari in Transnistria, "Itera" a ramas printre favoritele conducatorului moldovean. Or, in 1997, "Itera" a participat la una dintre primele proceduri de privatizare a intreprinderilor transnistrene si anume la procurarea a 70 la suta din actiunile Uzinei Metalurgice Moldovenesti de la Ribnita.

Vladimir Voronin nu a gasit alt mod de a–si exprima multumirea fata de cel care a transferat sume importante de dolari in bugetul Transnistriei, decat sa il decoreze in 2002 pe directorul general al "Iterei", Igor Makarov, cu ordinul "Gloria Muncii".

Cu atatea credite politice la cel mai inalt nivel, acum cativa ani "Itera" a decis sa initieze un alt proiect unic la Chisinau — prima centrala electrica privata in spatiul postsovietic. Cele mai inalte structuri in stat au lucrat pentru realizarea acestui proiect privat rus.

Zeci de hectare manoase, scoase din circuit

In iunie 2004, Guvernul R.Moldova a emis o hotarare speciala "Cu privire la constructia centralei electrice de la Burlaceni, Cahul", in care se spune ca "pentru cresterea capacitatilor de generare a curentului electric, Guvernul decide sa accepte propunerea Ministerului Energeticii si oferta companiei "Itera" despre constructia unei centrale electrice private cu capacitatea de 450 MWT, langa Burlaceni. Se recomanda autoritatilor locale sa ofere companiei "Itera" terenul necesar pentru constructia statiei electrice mentionate". Hotararea e semnata de demnitari importanti, cum ar fi Vasile Tarlev, Marian Lupu, Zinaida Greceanii.

La acel moment, conform legislatiei Moldovei, conducerea statului nu avea dreptul sa vanda terenuri unor agenti privati straini. Dar Alexandr Bannikov, directorul Agentiei de Relatii Funciare si Cadastru, a declarat la 19 mai 2006 in plenul Parlamentului ca in lege s–au facut modificari, din care reiese ca terenurile pot fi procurate "de persoane fizice care sunt cetateni ai R.Moldova, dar si de persoane juridice, in capitalul statutar al carora nu se contin investitii straine". Si deciziea Curtii de Apel Cahul a confirmat faptul ca oficiul cadastral trebuie sa inregistreze aceste pamanturi pe numele acestei firme.

Ieri, directorul "Mold Itera Energy", Ion Untu, ne–a spus ca "proprietarii "Mold Itera Energy" sunt in exclusivitate cetateni rusi". Viorel Chivriga, expert juridic in cadrul Coalitiei pentru Dezvoltare Economica Rurala, ne–a declarat tot ieri ca niciun cetatean sau agent economic strain nu are dreptul, conform legislatiei, sa procure si cu atat mai mult sa vanda terenuri agricole in Moldova. Si primarul de Burlaceni a confirmat faptul ca cele peste 40 de hectare de pamanturi manoase din zona apartin firmei "Itera", sustinand ca proprietarii acestei firme ar fi cetateni ai R.Moldova.

Parlamentul, in situatia lui Valeriu Pasat

In timp ce problema cu repartizarea terenului a fost rezolvata, a aparut alta. Legea spune ca pe terenuri foarte fertile, cu bonitatea mai mare de 60 de grade, nu pot fi admise constructii. Bonitatea solurilor de la Burlaceni e de peste 70 de grade. Tot Parlamentul a fost implicat in aceste discutii si desi unii deputati au sustinut ca nu e etic sau legal sa se permita scoaterea din circuit a acestor terenuri agricole, totusi majoritatea au votat la 2 iunie 2006 pentru schimbarea statului acestor pamanturi.

O contributie semnificativa in obtinerea acestor hectare a avut–o Alexandr Bannikov, directorul Agentiei de Relatii Funciare si Cadastru, care a "muncit" cateva ore in plenul Parlamentului. El a facut referinta la "siguranta energetica a tarii" si la lege.

Deputatul Filat a declarat ca "atributiile pentru schimbarea destinatiei unui teren agricol apartin Guvernului. Deci Guvernul sa–si indeplineasca functiile si sa nu plaseze responsabilitatile pe seama Parlamentului."

Si deputata Valentina Cusnir s–a intrebat: "De ce terenul agricol de 5 ha a fost oferit pentru "Metro" de catre Guvern, iar aici vreti sa implicati Parlamentul?" Bannikov a lamurit ca in acest caz e pur si simplu vorba de un teritoriu de circa 10 ori mai mare.

Marian Lupu: "Rog sa ne calmam putin. 60 de voturi pro"

Deputatul si juristul Gheorghe Susarenco a apelat la buchia legii, care spune ca "Retragerea terenurilor agricole de calitate superioara din circuitul agricol pentru necesitatile de stat si publice se face numai in cazuri exceptionale prin hotarare de Guvern". El a facut o paralela declarand ca astfel Parlamentul poate ajunge in situatia lui Valeriu Pasat, sustinand ca "Guvernul sa–si faca datoria si sa nu implice Parlamentul in jocuri de acestea. Nu stim noi inca cine si ce va face cu centrala ceea." Susarenco l–a intrebat pe Bannikov: "Daca este un obiect privat si nu tine de strategia si de interesul public, atunci cum coreleaza asta cu adoptarea cu cateva luni in urma pentru aceeasi intreprindere a deciziei de eliberare de TVA, fiind adusa o lovitura bugetului de stat si formata o gaura in buget."

Marian Lupu, presedintele Parlamentului, a spus atunci doar atat: "Rog sa ne calmam putin, fiindca am ajuns in sfarsit si la exercitiul de vot. Cine este pentru, rog sa voteze. 60 de voturi pro. Deci, proiectul de lege este aprobat in prima lectura."

Anterior, presa a mai scris ca "Mold Itera Energy" a fost scutita de TVA in suma de circa 100 de mil.de euro. Atunci, deputatii au cerut sa li se spuna concret, cine face parte din aceasta firma, dar asa si nu au primit raspuns.

Ieri, conducerea firmei "Moldova Itera" ne–a spus ca este deosebit de multumita de conducatorul firmei "Mold Itera Energy", pentru ca "e un om cu o bogata experienta in Parlament si in Guvern." Numele lui este Ion Untu si a fost cu adevarat deputat in Parlament, reprezentand Alianta Braghis si BMD. Iar inainte de a fi ales deputat, a detinut functii in Cancelaria de Stat a Guvernului R.Moldova. Ion Untu a declarat martia trecuta pentru Ziarul de Garda ca nu regreta faptul ca a abandonat politica si ca are afaceri, mentionand ca "Mold Itera Energy" are proiecte "de care n–a vazut Moldova", fara sa specifice ca firma "Itera" vrea sa cedeze acest proiect altui investitor pe care il cauta acum prin Rusia.

Echipa de Garda