Prezenta Moldovei in CSI implica destule costuri. Este vorba nu doar de cateva milioane de lei, transferati in bugetul CSI sub forma de cotizatii obligatorii, sau de cheltuielile de acoperire a deplasarilor functionarilor din Moldova la forurile csi–ste. Costurile includ si tributurile morale pe care le–a tot achitat Moldova, prin razboiul din 1992, purtat cu cea mai influenta tara din CSI, mentinerea, de 14 ani deja, a trupelor acestui stat pe teritoriul nostru, distrugerea relatiilor de export si blocarea vinurilor, a legumelor si fructelor catre Rusia. La capitolul costuri s–ar include si pretul enorm la gaze pe care il platim tarii care ne–a privatizat retelele de gazificare.

La sfarsitul saptamanii trecute, mai multi lideri CSI s–au convocat din nou la Moscova, la cea de–a 41–a intrunire a sefilor de state din CSI. Amintim ca CSI e de o varsta cu R.Moldova si toti presedintii acesteia au participat cu sarguinta aleasa la toate cele cateva zeci de intruniri care, in timp, nu si–au confirmat oportunitatile. Vladimir Voronin nu a facut exceptie de la traditie, poate doar anul trecut, la 9 mai, cand nu a raspuns invitatiei lui Putin. In rest, el a urmat cu zel invitatiile la intrunirile liderilor nostalgici dupa timpurile in care partidul comunist era singurul partid politic.

Rubla este moneda oficiala a CSI

Desi CSI are 12 tari membre, iar presedintii acestei structuri sunt alesi prin rotatie, Federatia Rusa pare sa domine organizatia, asa cum a dominat republicile sovietice in URSS. Or, nu numai limba de comunicare la summit–uri este rusa, ci si moneda oficiala a CSI este rubla. Potrivit statutului, fiecare tara achita in ruble rusesti cotizatiile de membru. In acest an, Moldova a platit peste 6 milioane de ruble, potrivit Hotararii Guvernului nr.54, din 19.01.2006. Alte plati din Bugetul de Stat sunt platite functionarilor care participa cu regularitate la activitatile CSI.

Astfel, la 5 iulie, la Minsk, a avut loc forumul expertilor CSI pentru explorarea resurselor. De curand, la Kiev s–au intrunit experti juridici din CSI. Tot la Minsk, la inceput de septembrie, va avea loc o intrunire a inspectorilor fiscali din spatiul ex–sovietic. Practic, in fiecare luna, functionari publici din Moldova haladuiesc prin CSI, pentru a discuta problemele acestui spatiu, URSS–ul de candva. Costurile pe care le comporta Chisinaul pentru participarea la diverse sindrofii csi–ste sunt greu de identificat. In Monitorul Oficial, bunaoara, este publicata doar hotararea Guvernului cu privire la plata cotizatiilor pentru calitatea de membru CSI, nu si anexele care prezinta cheltuielile la capitole aparte.

Cine are nevoie de investitii in CSI?

De mare ajutor in descoperirea mai multor date este pagina web a CSI–ului, ingrijita, oricat ar parea de straniu, de o membra a CSI care restrictioneaza cel mai mult accesul la informatii — Bielorusia. Deci, pe www.cis.minsk.by, aflam ca Moldova a fost obligata sa achite o cota cu coeficientul de 2,4 pentru restaurarea cetatii Brest, banii urmand a fi transferati intr–o banca din Bielorusia. Coeficientul pentru tara beneficiara fiind 3. Deci, Moldova pare a fi un finantator activ al proiectelor CSI–iste, in ultimii 4 ani, din bugetul R. Moldova catre o banca din Moscova fiind transferate 510 mii de ruble pentru finantarea unui program de reabilitare a victimelor razboiului. Pe lista victimelor nu au incaput invalizii razboiului de pe Nistru, care asa si nu au primit cel putin proteze pentru mainile si picioarele pierdute gratie proiectilelor Armatei a 14–a ruse. Banii, transferati la Moscova, nu au fost destinati nici pentru reabilitarea celor doi detinuti politici din Transnistria, inchisi ilegal de 14 ani.

La sfarsit de mai 2006, Rusia a declarat ca va spori cotizatiile de membru al CSI. In 2007, cota acesteia urmand sa creasca de la 44 la 67 procente. Vicepremierul rus, Alexandr Jukov, declara pentru presa ca "s–a luat decizia ca tarile membre sa achite cotizatii in corespundere cu PIB–ul". Jukov afirma ca, in cazul in care vreun stat nu achita cotizatii, banii lipsa vor fi impartiti intre celelalte. Conducerea catorva state a analizat critic aceasta decizie. Autoritatile kazahe au respins initiativa, declarand ca organizatia ar trebui reformata, cheltuielile — reduse. Doar dupa asta ar putea fi stabilite principiile de plata.

Cu toate acestea, Rusia continua sa faca abstractie de doleantele unor lideri din CSI. In cadrul summit–ului premierilor, desfasurat in mai, in capitala Tadjikistanului, Vladimir Rusailo, un alt exponent al politicii ruse, secretar executiv al acestei organizatii, a declarat ca "nimeni nu a depus cerere de plecare", de aceea CSI ramane pe loc.

Voronin a pariat cu ruble rusesti

Totusi, ultima intrunire neformala a sefilor de state a dezvaluit ca e ceva putred in CSI. Desi Putin a declarat ca "pe ordinea de zi nu se preconizeaza adoptarea unor documente", invitand oaspetii, sambata, la cursele de cai pe care le patroneaza, presedintii care au facut parte din tarile "revolutiilor de catifea" s–au solidarizat in refuz de a urmari goana cailor tarului rus.

Presedintele Georgiei nu s–a prezentat, desi anuntase anterior ca ar dori sa mearga pentru o intrevedere bilaterala cu omologul sau de la Kremlin, intentionand sa abordeze problema trupelor ruse in Abhazia si Osetia. Dar, serviciile diplomatice "s–au rasuflat" mai apoi in presa rusa ca Putin nu a dorit sa strice cursele cu chestiunea armatei, dupa care presa a titrat ca "la summit–ul CSI nu a fost loc pentru o intalnire bilaterala cu Saakasvili". Nu a participat nici presedintele Turkmeniei, Saparmurat Niazov, despre care s–a scris ca, in ultimul timp, "evita aceste intruniri". Nici Viktor Iuscenko, presedintele Ucrainei, nu a mers la cursele de cai. In schimb, presedintele Moldovei a plecat la summit, la o zi dupa ce agentiile de presa au anuntat o crestere enorma a preturilor si a saraciei din cauza exploziei pretului la gazele rusesti. Voronin a participat la activitatile organizate de Putin, pariind chiar pe calul liderului de la Kremlin, care s–a dovedit a fi si invingator, salvand situatia financiara a presedintelui celei mai sarace tari din Europa printr–un castig masurat tot in ruble rusesti.

A fost poate una dintre cele mai memorabile intruniri "fara program" a liderilor statelor ex–sovietice, cand lucrurile au revenit la statutul vechi. Presedintele Moldovei a fost printre apropiatii Moscovei, in timp ce omologii lui din tarile cu aspiratii europene au refuzat sa mai faca pariuri cu Kremlinul.

Alina RADU