E 2006 si in acest an Romania urmeaza sa devina membru al Uniunii Europene, astfel incat cortina de fier se muta langa noi. Noi, cetatenii R.Moldova, basarabenii de totdeauna, nu avem nevoie de timp sa ne deprindem cu asta. Am fost marginalizati cu secolele si acum vom fi din nou. Am fost la marginea Imperiului Otoman, Rus, Sovietic, am fost la marginea Romaniei, la marginea Unirii, pe muchia deportarilor, pe buza deznationalizarii, pe malul deznadejdii. Acum suntem la capatul Europei. Dupa cortina, Europa cu traditii democratice, cu locuri de munca, cu batrani asigurati si copii alintati. Noi vom fi dupa perdea, vom privi printre carliontii de sarma ghimpata si vom sta pe loc.

Nu vom protesta. Germenele revolutiei nu mai prinde aici, am fost sterilizati de anii luptei pentru renastere nationala, ne–am ogoit aici pe malul priporos al Europei si nu mai asteptam minuni. Am inteles prea bine ca ne–am nascut aici si aici ne e locul.

Tin minte la scoala, aceasta moda injositoare de aranjare a copiilor la apel pentru lectiile de educatie fizica si militarie. Dupa inaltime. Cei mai scunzi nu au avut niciodata sansa sa fie in frunte, daca nu reusea invatatorul, le arata orice coleg locul — la margine. Nu erau cu nimic de vina acei copii, se nascusera poate din parinti mai scunzi, sau poate nu aveau cu ce isi alimenta cresterea, caci unii o duceau greu. Uneori, din buimaceala, ocupau vreun loc printre ultimii, dar nu chiar ultimul si pentru asta plateau — erau imediat tintiti cu glume dure "Ce ma, esti atat de mic ca nu–ti vezi locul?". Asa au terminat scoala si au ramas pe totdeauna sa poarte frustrarile staturii lor in suflet, dar nimeni nu i–a auzit niciodata sa spuna ca sunt mici sau ca vor sa creasca mari. Nimeni nu i–a mai considerat capabili de fapte care i–ar inalta, li s–a pus pecetea si au ramas acolo, pana azi...

Azi, Moldova nu mai incearca sa spuna nimanui ca ar putea fi mare si tare. Pentru ca nimeni nu asculta, Europa a obosit de glume. Este deja foarte firesc, ca teritoriile au hotar si ca intregul are margine. Noi suntem acolo, fara noi intregul n–ar avea sens. Chiar daca Columbus a demonstrat prin harti ca Pamantul e rotund, geopolitica spune ca exista o margine, un loc care chiar daca l–ai coase de alte teritorii, el mereu se descoase, chiar daca l–ai carpi, peticeala se destrama din nou si apare o margine.

De aici, de la marginea Europei, vom scrie in fiecare numar, redand tablouri din viata modesta, dar plina de valori tainuite ale oamenilor de pe malurile de Prut si Nistru. Urmariti aceasta rubrica.