Nr. 175 (10 aprilie 2008)


 Politic

Gheorghe Urschi la Procuratura
Ieri, la Procuratura Anticoruptie, au fost deschise usile pentru o serie de artisti din R. Moldova: fratii Advahov, Gheorghe Urschi, Zinaida Julea. Nu era vorba de un concert, si artistii nu au fost invitati sa dea autografe Continuare 

Puterea banilor publici pentru puterea a patra
Pe parcursul ultimilor ani, din Fondul de rezerva al Guvernului R. Moldova a fost alocata o suma de peste un milion de lei pentru acoperirea cheltuielilor de productie sau de stingere a datoriilor catorva institutii media, declarate independente Continuare 

Ce inseamna NATO?
Clasa I–a si clasa politica raspund Continuare 

Lantul slabiciunilor
Continuare 

Puterea banilor publici pentru puterea a patra

Guvernul raspunde formal la interpelarile presei cu privire la banii publici

Pe parcursul ultimilor ani, din Fondul de rezerva al Guvernului R. Moldova a fost alocata o suma de peste un milion de lei pentru acoperirea cheltuielilor de productie sau de stingere a datoriilor catorva institutii media, declarate independente.

Guvernul nu a anuntat tendere si nu a facut publice motivatiile acestor alocari. Conform Planului de Actiuni Moldova—UE, «ajutorul financiar din partea statului pentru mass–media trebuie acordat in baza criteriilor stricte si obiective, aplicate egal pentru toate mass–media». Legea spune ca aceste finantari sunt ilegale, expertii considera ca vinovatii ar trebui pedepsiti.

Din 2005 pana in 2007 circa 1200000 de lei au fost virati pe contul ziarelor «Moldova Suverana» si «Nezavisimaia Moldova», dupa ce aceste institutii obtinusera statutul de ziare independente, fara a mai fi afiliate la Guvern. Astfel, la 10 august 2005, «Moldova Suverana» si «Nezavisimaia Moldova» au primit fiecare aproximativ cate 300 de mii de lei, din Fondul de rezerva al Guvernului, pentru a–si acoperi cheltuielile ce tin de plata indemnizatiilor lucratorilor disponibilizati in legatura cu lichidarea ziarelor nominalizate in lunile mai–iunie 2005. Ulterior, aceleasi redactii au primit sume de bani pentru acoperirea datoriilor fata de tipografii, iar in vara anului 2007 — alocatii pentru perfectarea unor abonamente gratuite.

Directorul Centrului «Acces–info», Vasile Spinei, ne–a declarat ca din moment ce «Moldova Suverana» si «Nezavisimaia Moldova» au devenit ziare independente, statul nu ar mai fi trebuit sa le acorde finantare sau anumite subventii. El sustine ca datoriile acestor ziare trebuiau achitate pe loc, atunci cand au fost lichidate. «Desi ziarele se declara independente, statul apeleaza la o subventionare camuflata», a conchis Vasile Spinei.

Pe langa stingerea datoriilor, o alta jumatate de milion de lei a fost alocata cu titlul de ajutor financiar unic pe data de 28 decembrie 2006. Banii au fost transferati din acelasi Fond de rezerva, acelorasi publicatii, in vederea stingerii datoriilor fata de I.S.  Editura «Universul». La momentul transferului financiar, aceste ziare se numeau independente deja de peste un an de zile.

La 13 iunie 2007, din bugetul de stat au fost alocati 84 mii de lei pentru perfectarea unor abonamente la fostele ziare guvernamentale «Moldova Suverana» si «Nezavisimaia Moldova», pentru reprezentantii asociatiilor obstesti ai diasporei moldovenesti.

Pentru a obtine niste raspunsuri referitoare la modul de alocare a banilor pentru mass–media, am incercat sa aflam de la Guvern detalii cu privire la criteriile in baza carora sunt selectate anumite ziare carora li se achita datoriile pentru tipografie sau li se perfecteaza abonamente. La Cancelaria Premierului ni s–a spus sa adresam intrebarile doar in forma scrisa, prin intermediul unei scrisori.

7 intrebari vs sase alineate fara raspuns

Am expediat aceasta scrisoare, prin care am solicitat raspunsuri explicite la sapte intrebari: Care este cadrul normativ in baza caruia are loc finantarea unor ziare? Care sunt criteriile pentru selectarea ziarelor ce urmeaza a fi finantate? Care este procedura de selectare a ziarelor ce urmeaza a fi finantate? Cine sunt participantii la aceasta procedura de selectare? Cand s–au organizat concursuri pentru obtinerea finantarii din partea Guvernului pentru anumite ziare si reviste? Cine a participat la concursurile respective? Care ziare si reviste pot beneficia de finantare din partea Guvernului (sume acordate din Fondul de rezerva al Guvernului)?

Guvernul ne–a expediat raspunsul peste cateva saptamani, dar acesta nu contine explicatii exhaustive la niciuna din cele 7 intrebari. Scrisoarea are 6 alineate, in care se face referinta la Legea Presei, la Legea Bugetului, care ar spune ca «publicatiile periodice care sunt fondate de catre autoritatile publice sunt finantate din mijloacele financiare publice». In scrisoare nu exista nicio confirmare sau infirmare si nicio explicatie a faptului ca suma de peste un milion de lei din Fondul de rezerva al Guvernului a fost transferata pe contul a doua ziare independente.

Fondul de rezerva — fondul de abuzuri politice

Potrivit unui studiu recent, realizat de expertii economici de la IDIS «Viitorul», actuala guvernare foloseste in mod dubios mijloacele Fondului de rezerva al Guvernului, mai ales pe criterii politice. Desi exista un cadru legal, Regulamentul special (No. 1228–XIII din 27.06.97), care stipuleaza modalitatile de folosire a mijloacelor Fondului de rezerva, analistii economici constata ca aceste prevederi sunt destul de vagi, incomplete, de natura sa genereze abuzuri sistematice.

Expertii IDIS considera ca din cauza ca regulamentul nu stipuleaza in mod expres pentru ce ar trebui sa fie alocati banii din fondul de rezerva, la etapa actuala se constata abuzuri din partea autoritatilor privind acordarea nejustificata a unor sume impunatoare de bani catre reviste, publicatii periodice si chiar ziare declarate independente.

Vasile Spinei sustine ca este eronat sa se mai faca si in prezent o trimitere la Legea Presei, care intre timp nu mai este valabila. «Legea Presei trebuie abrogata, deoarece nu mai ofera cadrul legal care ar contribui la dezvoltarea pluralismului si sanselor egale intre institutiile mass–media din R. Moldova. Respectiva lege este de tip sovietic, nu isi mai are rostul in prezent, cand toate relatiile intre mass–media si Stat sunt de o cu totul alta natura», sustine presedintele organizatiei «Acces info».

Amintim ca in 2005 presedintele Vladimir Voronin si–a luat angajamentul sa garanteze indeplinirea Planului de Actiuni Moldova–UE, care contine si prevederi speciale vizavi de libertatea mass–media. In acest document se spune ca «ajutorul financiar din partea statului pentru mass–media trebuie acordat in baza criteriilor stricte si obiective, aplicate egal pentru toate mass–media».

Petru Macovei, directorul executiv al API, a declarat in repetate randuri ca «Fiind presat de organismele internationale, Guvernul mimeaza niste reforme, inclusiv in domeniul mass–media. Pe de alta parte, puterea nu doreste sa renunte la controlul asupra mijloacelor de informare in masa, de aceea inventeaza tot felul de tertipuri pentru a–si mentine controlul cel putin asupra unei parti a presei. Asa s–a intamplat cu aceste doua ziare, care au fost si raman in continuare o portavoce a partidului de guvernamant. Chiar daca a renuntat oficial la calitatea sa de editor, iata ca Guvernul le acopera cheltuielile tipografice, care, dupa cum se stie, reprezinta cea mai mare parte a cheltuielilor de editare a unui ziar».

Reprezentantii mai multor organizatii media considera ca banii publici sunt acordati preferential unor anumite institutii media, care scriu doar lucruri pozitive despre Guvern. Si mai incerta e situatia finantarii presei locale.

«Corect ar fi ca banii publici destinati dezvoltarii presei locale sa fie alocati in baza unui tender deschis pentru toate publicatiile periodice dintr–un municipiu sau raion. Realitatea insa e alta. De regula, zecile si chiar sutele de mii de lei sunt oferiti direct ziarelor fondate de Consiliile municipale sau raionale. Unii ar zice: "E logic — parintele isi hraneste copilul". Insa logica autoritatilor locale din R. Moldova se bate cap in cap cu standardele europene», se spune intr–un articol de analiza publicat de API.

API si CIJ au propus elaborarea si promovarea unei Legi cu privire la deetatizarea mass–media in R. Moldova, care ar asigura conditii egale de activitate profesionala pentru toata presa, nationala si locala. Dar Guvernul crede si in continuare ca presa care il elogiaza trebuie sustinuta financiar din surse bugetare. Anterior, Victor Stepaniuc, actualmente viceprim–ministru, a declarat presei: «In opinia mea, aceste ziare reflecta mai bine politica Guvernului, si acesta are dreptul moral sa sprijine aceste editii. Nu cred ca Guvernul ar trebui sa sprijine si alte ziare de opozitie. Nu suntem la asa un nivel de libertate care este in alte tari», a opinat inaltul demnitar de stat.

Analistul politic Igor Botan vede si el un abuz in actuala relatie financiara a Guvernului cu presa. «De obicei, formatiunile sau persoanele publice aflate la guvernare sunt avocati ai existentei presei de stat. Pe de alta parte, formatiunile aflate in opozitie pledeaza pentru lichidarea organelor de presa ale institutiilor publice, pe motiv ca acestea servesc drept instrumente de manipulare si propaganda a intereselor guvernantilor, fiind sustinute din mijloace bugetare, din bani publici.»

Intr–o lucrare de analiza efectuata de Victor Moraru din cadrul Institutului de Politici Publice (IPP), se arata ca in ceea ce priveste sprijinul statal acordat sectorului mediatic, in conditiile austeritatii bugetului republicii, este inoportuna miza pe anumite dotatii si facilitati pentru institutiile mass–media. Ceea ce reuseste puterea este doar sa ofere o situatie privilegiata publicatiilor aflate sub obladuirea sa (in special, Moldova Suverana si Nezavisimaia Moldova), vizand, in temei, plata pentru inchirierea spatiilor redactionale si pentru serviciile comunale in Casa Presei, fapt care, de altfel, genereaza reactii din partea celorlalte redactii, tratate preponderent ca intreprinderi comerciale si suportand deci toate supliciile economiei de piata in devenire. Este cert ca independenta economica a mass–media ar fi mai pronuntata daca s–ar produce implementarea plenara a Conceptiei nationale de sustinere a mijloacelor de informare, adoptata de Parlamentul republicii in anul 1999, si, se pare, uitata ori, cel putin, neglijata in prezent.

Un raport anual referitor la situatia mass–media din R. Moldova, efectuat de CIJ, atentioneaza ca prin adoptarea de catre Guvern a unor hotarari prin care autoritatile publice centrale au continuat indirect sa subventioneze ziarele private «Moldova Suverana» si «Nezavisimaia Moldova» s–a inregistrat o discriminare fata de alte publicatii private si alte mijloace media.

Tatiana Onilov,
pentru Ziarul de Garda

Acest articol apare cu sustinerea programului Consolidarea Capacitatii de Monitoring a Societatii Civile in R. Moldova (CCMSCM), finantat de Guvernul SUA prin intermediul Corporatiei Provocarile Mileniului si administrat de Agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala (USAID). CCMSCM este implementat de Academia pentru Dezvoltare Educationala (AED), cu suportul tehnic din partea Consiliului pentru Cercetari si Schimburi Internationale (IREX). Opiniile exprimate in material apartin autorului si nu reflecta neaparat punctele de vedere ale USAID, AED sau IREX.


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–44–38
ziaruldegarda@yahoo.com

Ziare