Migratia cetatenilor R. Moldova peste hotare, miile de copii si adolescenti ramasi fara supravegherea parintilor provoaca noi cazuri de coruptie, practicate de unii politisti. In special in localitatile rurale, acestia ii «supravegheaza» pe copiii celor plecati, insinuand ca risca sa devina subiecte ale unor cercetari penale, in cazul in care nu accepta sa le achite onorarii substantiale.

La 27 iunie 2007, I., din Telenesti, se adresa la «Linia Fierbinte» a Centrului de Analiza si Prevenire a Coruptiei (CAPC), 92 79 79, informand ca un grup de angajati ai Politiei si–au facut ocupatie din estorcarea unor sume de bani de la tineri de 18–23 de ani, parintii sau rudele carora sunt plecati la munca in strainatate.

Solicitantul se plangea ca Victor Cravciuc si Anatol Popovici, de la Comisariatul raional de Politie, ii cer sume mari de bani, «ca sa nu aiba probleme». «Initial, acestia le incrimineaza tinerilor infractiuni inexistente», povestea I., dezvaluind ca, fiind amenintat cu intentarea unui dosar penal, a si transmis celor doi suma de 1500 de dolari, dar nu este lasat in pace.

«Sunt amenintat permanent ca daca nu voi achita inca 1000 de dolari, voi avea probleme», declara I. acum 9 luni, la 27 iunie 2007.

Peste cateva zile, la 30 iunie 2007, in jurul orei 19.00,  colaboratori ai Directiei Securitate Interna a MAI si colaboratori ai Procuraturii Anticoruptie l–au retinut in flagrant pe inspectorul superior al Politiei Telenesti Victor Cravciuc luand 300 de dolari din cei o mie, estorcati anterior de la I. Surse din cadrul MAI ne–au confirmat ca politistul a fost retinut in temeiul art. 166, Cod de procedura penala, care le permite reprezentantilor organelor de urmarire penala sa retina persoanele banuite de savarsirea infractiunii, inclusiv pe cele surprinse in flagrant delict.

In aceeasi zi, Cravciuc a fost escortat la Chisinau, fiind detinut, timp de 10 zile, in izolatorul de detentie preventiva al CCCEC. L–am intrebat cum califica el acuzatiile de estorcare de bani, flagrantul, retinerea si eliberarea sa. «Am fost batut, atat in timpul retinerii, cat si ulterior, pe perioada asa–zisei anchete», afirma Cravciuc. Fiind intrebat daca nu cumva triseaza, dat fiind faptul ca a fost retinut de colegii sai de la MAI, Cravciuc a spus ca, desi faptele par incredibile, ele sunt adevarate. «Am fost batut si am toate actele in regula.» Astfel, si dupa mai multe luni de la retinerea sa, Cravciuc prefera sa vorbeasca mai mult despre tratamentele la care a fost supus pe parcursul anchetei decat despre motivele din care a fost retinut.

Procuratura Anticoruptie a investigat cazul in temeiul art. 324, al. 2, Cod Penal, «Corupere pasiva», si a transmis dosarul la Judecatoria Telenesti, in vederea examinarii si adoptarii unei decizii. Amintim aici ca celalalt suspect, Anatol Popovici, tot politist, figura in calitate de martor pe acest dosar.

«Nu erau probe care ar fi dovedit vinovatia politistului»

La 4 februarie 2008, Judecatoria Telenesti a emis o sentinta de achitare a lui Victor Cravciuc, argumentand decizia prin «lipsa componentei infractiunii».

Judecatorul Oleg Scolnic spune ca «nu erau probe care ar fi dovedit vinovatia politistului». Intrebat daca nu cumva «flagrantul», in calitate de proba, ar putea fi suficient in asemenea cazuri, Scolnic a spus ca, in relatiile lui Cravciuc cu I. «nu au existat motive de estorcare, deoarece I. nu figura in vreun dosar, nici in calitate de banuit, nici in calitate de martor». «Am tinut cont si de alte circumstante», spune judecatorul, motivand ca Cravciuc a anexat la dosar extrasul expertizei medico–legale, din care reiese ca acesta a fost maltratat pe perioada retinerii. L–am intrebat si despre participarea la procesul de judecata a patimitului I.. «Dupa ce a depus primele declaratii, nu a mai fost de gasit. O fi plecat din R. Moldova in strainatate, pentru ca telefoanele acestuia nu mai raspund, iar citatiile, in lipsa persoanei, nu au putut fi inmanate», ne–a raspuns judecatorul, adaugand ca, de fapt, I. i–ar fi fost dator lui Cravciuc cu niste bani, iar flagrantul nu a fost altceva decat surprinderea politistului pe cand isi lua datoria de la I.. «Si unde sunt cei 300 de dolari?», am intrebat judecatorul. «Sunt banii statului, utilizati pentru acel flagrant», a raspuns Scolnic.

Victor Cravciuc sustine ca toti cei care i–au facut mama sa planga vor plange, la randul lor. «Suntem neamuri cu I. Mi–a intors o datorie», spune el versiunea care, de altfel, a parut credibila si judecatorului. «Cel mai obijduitor a fost ca ai mei au lovit in mine», explica Cravciuc. Cu toata aceasta deceptie si obida a sa, dupa cele 10 zile de detentie preventiva, din iunie–iulie 2007, Cravciuc si–a continuat nestingherit activitatea la Comisariatul de Politie Telenesti.

«Procuratura Anticoruptie nu a facut niciun demers cu privire la suspendarea din functie a lui Cravciuc, iar noi ne conformam deciziei instantelor de judecata», am fost informati la MAI.

Mai mult decat atat, potrivit acelorasi surse, «pana la decizia definitiva a instantei de judecata, ancheta de serviciu a MAI a fost suspendata».

Procurorul Nicolae Stroncea ne–a spus ca a atacat la Curtea de Apel Balti decizia Judecatoriei Telenesti. «Am atacat–o pentru ca sentinta nu a fost nici convingatoare, nici argumentata. In dosar erau mai multe probe din care nu putea fi dedusa o decizie atat de optimista», ne–a spus procurorul, explicand ca, de fapt, I. ar fi figurat in calitate de martor pe un presupus dosar, iar banii dati lui Cravciuc urmau sa ajunga la Popovici si Lozovan, cei care aveau putere de decizie si ar fi putut evita «transferul» lui I. din martor in cea de banuit pe un presupus dosar.

Anatol Popovici a refuzat sa abordeze acest subiect. El ne–a recomandat sa discutam cu Cravciuc sau, eventual, cu judecatorul si procurorul. «Am dreptul sa nu va spun nimic», si–a concretizat acesta drepturile.

Nimeni nu i–a garantat securitatea

«I. a plecat de acasa. O fi fiind prin Rusia sau prin alta tara, la munca. Baiatul a avut curaj sa–i denunte pe politisti, dar, ulterior, nimeni nu i–a garantat securitatea. Cum putea el sa umble prin procese de judecata si sa dea in continuare depozitii impotriva unor politisti care sunt protejati de intreg sistemul? Cravciuc, bunaoara, a ramas in functie, chiar daca era cercetat intr–un dosar destul de dificil, pentru estorcare si luare de mita si pentru abuz in serviciu. Ma intreb ce s–ar fi intamplat daca persoana suspectata nu ar fi avut aceasta functie?», spune, la Telenesti, unul din apropiatii lui I.

Potrivit Directiei Securitate Interna a MAI, in 2007, in adresa politistilor au fost intentate 258 de cauze penale. 216 colaboratori de politie au fost banuiti de comiterea a 272 de infractiuni. 81% din cauzele penale, potrivit aceleiasi surse, au fost deferite justitiei. Dintre acestea, 90 de cazuri se refera la excesul de putere, 35 de cazuri — la corupere pasiva. MAI a inregistrat si cazuri de abuzuri in serviciu, tortura, constrangere in scopul depunerii unor anumite declaratii, fals in acte publice, neglijenta in serviciu, escrocherii, violarea domiciliului, vatamarea integritatii corporale.

In 2007, din MAI au plecat 2057 de angajati. 141 dintre acestia au fost disponibilizati din motive «negative». Au fost aplicate 62 de sanctiuni disciplinare. Potrivit aceleiasi directii MAI, opt politisti au discreditat sistemul, in raport cu 32 de politisti s–a constatat ca nu corespund functiei. Doar 32 de politisti au fost disponibilizati in temeiul unor hotarari de judecata, si asta in conditiile in care ultimul sondaj IMAS arata ca 44% din numarul persoanelor chestionate sustin ca, in diverse cazuri, politistii le–au cerut in mod direct bani sau cadouri.

Cei care iau mita — dau in continuare

Solicitat sa comenteze acest decalaj dintre numarul infractiunilor comise de politisti si numarul condamnarilor in instantele de judecata, Gheorghe Amihalachioaie, presedintele Baroului Avocatilor din R. Moldova, a spus: «Principiul "o mana spala pe alta" functioneaza perfect». El a explicat gradul inalt al coruptibilitatii politistilor prin faptul ca, de obicei, ei sunt primii care contacteaza cu persoanele suspectate de comiterea unor infractiuni. «De aici incepe totul», spune Amihalachioaie, precizand ca, la noi, «exista o solidaritate deosebita dintre politisti, procurori si judecatori». «Nimic nu este intamplator. In R. Moldova functioneaza un sistem bine pus la punct. Cei care iau mita… dau in continuare. Ei stiu cat si cui sa dea ca sa scape de pedeapsa. Si–apoi, politistii sunt »mesteri« la adunat probe. Deseori, ei exercita presiuni asupra martorilor sau chiar asupra partii vatamate ca sa–si schimbe depozitiile. Si cazul cu estorcarea de bani de la copiii celor plecati la munca in strainatate nu este singular. Pot spune chiar ca a devenit un nou fel de mafie. Initial, testeaza situatia celor ramasi acasa, apoi invoca diverse motive pentru a estorca bani de la ei», afirma Gheorghe Amihalachioaie.

Reporter de Garda

Investigatia ziaristica a fost initiata ca urmare a adresarilor facute la linia fierbinte anticoruptie tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansata in cadrul proiectului «Sensibilizarea populatiei despre fenomenul coruptiei», implementat de Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chisinau.