Cazurile de malpraxis (tratament medical incorect sau neglijent, n.r.) sunt destul de frecvente in R. Moldova, iar in ultima perioada numarul acestora a inceput sa creasca. Este foarte greu sa demonstrezi astfel de cazuri, mai ales ca cei care stabilesc verdictul sunt tot medici.

Ion Bulhac, doctor habilitat in chimie, sustine ca a simtit pe propria piele ce inseamna neglijenta si lipsa de profesionism a unor medici din R. Moldova.

«La 18 februarie 2004, aveam programata o operatie simpla la prima vedere. Medicul endoscopist, insa, in loc sa inlature un polip duodenal, a lezat alt perete (cel sanatos) al duodenului, polipul ramanand intact. Consecintele acestor actiuni ale endoscopistului si inactiunile altor medici au fost: pancreonecroza cefalica acuta, hemoragie masiva, soldata cu pierderea unei cantitati de 2—3 litri de sange, insuficienta renala acuta, pierderea vezicii biliare si suportarea unui numar de sase operatii chirurgicale(!). Am avut nevoie de 45 de zile de tratament in Sectia de terapie intensiva, trei luni de spitalizare si sase luni de concediu medical, toate acestea in loc de 2—3 zile de spitalizare sau chiar de tratament ambulatoriu», ne povesteste Ion Bulhac.

Cazurile sunt «musamalizate» chiar in spital

«Musamalizarea cazului a inceput chiar in spital, ne spune Bulhac. Fisa medicala nu intrunea parametrii unui document: nu era cusuta, sigelata sau paginata. Astfel, in functie de interes si necesitate, in fisa puteau fi facute unele "corectari". In perioada spitalizarii, eu si fiica mea am fost privati de dreptul de a lua cunostinta de fisa medicala. Constatand ca sunt in stare critica si constientizand ce s–a intamplat, medicii nu se grabeau sa–mi acorde ajutorul medical adecvat starii critice in care ma aflam, ei fiind mai mult preocupati de colectarea »dovezilor« care ar justifica actiunile gresite ale medicului endoscopist si inactiunile inadmisibile ale altor medici».

Dupa ce a iesit din spital, Ion Bulhac a actionat in judecata Spitalul Asociatiei Curativ–Sanatoriale si de Recuperare a Guvernului. Instanta a cerut efectuarea expertizei medico–legale, punand–o in sarcina Centrului de Medicina Legala de pe langa Ministerul Sanatatii.

«Expertiza a fost tergiversata timp de sapte luni, lipsindu–ma pe acest termen de posibilitatea de a apela la serviciile institutiilor medicale unde eram la evidenta, deoarece in toata aceasta perioada fisele mele medicale se aflau la Centrul de Medicina Legala. Expertiza a fost efectuata doar dupa ce am adresat mai multe plangeri pe numele judecatorului cauzei, G. Bivol, procurorului Sectorului Centru al mun. Chisinau, la acel moment, A. Bistritchi, si directorului Centrului de Medicina Legala din mun. Chisinau, Gh.Baciu».

Experiza medicala indica gresit varsta pacientului

Ion Bulhac sustine ca expertiza eliberata de Centrul de Medicina Legala (CML) poarta un caracter neobiectiv si ca a fost efectuata cu numeroase incalcari ale legislatiei in vigoare.

Expertii Centrului de Medicina Legala au stabilit ca «Interventiile chirurgicale si complicatiile lor, precum si a altor manipulatii medicale, efectuate corect, la cererea pacientului, cu acordul lui sau in baza unor indicatii vitale, nu se supun aprecierii medico–legale a gradului de gravitate in calitate de leziuni corporale». Ion Bulhac sustine ca expertiza in cauza este «nelegitima si facuta cu buna stiinta pentru a musamaliza cazul».

«Expertii au manipulat datele din literatura de specialitate si cele din documentele expertizate la dorinta proprie pentru a–si atinge scopul — salvarea colegilor lor. In loc sa confirme daca tratamentul a fost aplicat corect sau incorect, ei s–au limitat doar la oferirea datelor despre operatia endoscopica propriu–zisa, neglijand astfel cu buna stiinta pregatirea mea catre operatie, operatia propriu–zisa (in cazul de fata, nepregatirea), ingrijirea si tratamentul oferit dupa interventia chirurghicala si alte elemente ce tin de tratament».

Ion Bulhac se intreaba cat de obiectiva si corecta a fost experiza Centrului de Medicina Legala din momentul in care varsta sa era indicata incorect in document.

Una spune, alta face

«M–am adresat cu o plangere Ministerului Sanatatii. In raspunsul semnat de seful Directiei Generale Sanatate, L. Vovc, mi s–a recomandat sa ma adresez la organele Procuraturii si in instanta de judecata. Totusi, am solicitat audienta la ministru. Dupa ce mi–a ascultat povestea, dl ministru m–a compatimit, spunand: »Inteleg bine prin ce ati trecut, dle profesor«. A acceptat propunerea mea de a crea o comisie pentru a examina acest caz nu in plan juridic, ci in ceea ce priveste etica profesionala si profesionalismul expertilor, respectarea Legislatiei la efectuarea expertizei medico–legale si calitatea serviciilor prestate de CML. Peste o perioada relativ scurta de timp am primit un raspuns in scris de la minister, in care se repeta cu exactitate raspunsul anterior, semnat de L.Vovc, inclusiv recomandarea de a ma adresa organelor Procuraturii si instantei de judecata».

Atunci, Ion Bulhac a solicitat instantei de judecata efectuarea expertizei in alta tara. Deoarece toate documentele erau scrise in limba romana, a cerut ca aceasta sa se realizeze in Romania. Demersul sau, insa, a fost respins. «Am plecat in Romania din proprie initiativa. Acolo a si fost efectuata expertiza medico–legala, concluziile careia sunt opuse celor din rapoartele de expertiza ale CML».

Medici din Romania vs Medici din R. Moldova

In Nota de consultanta din Romania se constata (citam unele concluzii din acest document): «Complicatiile aparute dupa interventia chirurgicala endoscopica sunt consecinta directa a unui incident al tehnicii de endoscopie interventionala», «Trebuie mentionat faptul ca, in perioada dintre interventia endoscopica si cea chirurgicala, pentru tratarea complicatiilor, starea generala a pacientului s–a degradat progresiv, iar acesta a suportat pentru circa 32 de ore dureri abdominale din ce in ce mai intense, slabiciune generala accentuata progresiv, precum si o alterare din ce in ce mai pregnanta a starii generale, pana cand a intrat in stare de soc hemoragic, stare cu pericol vital important, in lipsa aplicarii unui tratament adecvat».

Nici aceasta expertiza, insa, nu a fost convingatoare pentru instanta de judecata. «Am ramas profund uimit de samavolnicia manifestata de catre expertii CML in activitatea lor, care isi permit cu atata usurinta sa nege documentele si faptele absolut evidente numai pentru a–si salva colegii. Nu poate fi inteleasa atitudinea iresponsabila, in viziunea mea, a directorului CML, Gh.Baciu, care semneaza aceste Rapoarte de expertiza».

Medicii sunt doar mustrati si avertizati

Solicitat de Ziarul de Garda, Ion Cuvsinov, vicedirectorul CML, a mentionat ca obiectiile lui Ion Bulhac fata de experiza eliberata de Centru reprezinta parerea personala a lui Bulhac si nicidecum parerea unui alt complet de experti. «In plus, instanta de judecata este institutia abilitata cu dreptul de a aproba sau respinge in calitate de proba o concluzie expertala. In cazul dat, Bulhac nu a atacat nici prima incheiere a comisiei, nici a doua, si dupa ce a pierdut in instanta toate procesele, a inceput sa faca ceea ce face cu indarjire. Am vazut si expertiza pe care sustine ca a facut–o in Romania, insa nu e vorba de o expertiza, ci, pur si simplu, de o simpla consultatie a medicului legist. De asemenea, trebuie sa se tina cont de faptul ca noi facem expertize medico–legale dupa anumite regulamente, care, desigur, sunt putin diferite de cele pe care le efectueaza colegii nostri din Romania. In plus, in R. Moldova niciun regulament nu prevede aprecierea gravitatii rezultatului interventiilor medicale. Daca medicul ar fi facut intentionat un rau, in alte conditii, nu in cadrul spitalului, atunci am fi vorbit despre leziuni corporale, si nu despre interventie medicala. Inteleg ca a trecut prin momente foarte grele, insa in cazul sau vorbim despre o complicatie care a urmat dupa operatie. In medicina exista intotdeauna riscul sa apara unele complicatii in urma interventiilor chirurgicale. El ataca niste chestii pe care nu le intelege».

R. Moldova este singurul stat in care medicii nu raspund pentru greselile comise

Potrivit serviciului de presa al Ministerului Sanatatii, nu exista un raport despre numarul medicilor care au fost trasi la raspundere pentru lipsa de profesionalism si neglijenta. «Medicii pot fi trasi la raspundere administrativ, doar astfel de pedepse pot fi aplicate de catre Ministerul Sanatatii si de catre conducatorii institutiilor medicale». Pedepsele inseamna mustrari sau avertizari, toate stabilite in baza Codului Muncii.

Alexandru Covalschi, presedintele Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Pacientilor si Invalizilor, sustine ca R. Moldova este singura tara in care medicii nu raspund pentru greselile pe care le fac. «Astfel de situatii exista in intreaga lume, chiar si in SUA, insa oamenii sunt trasi la raspundere sau pusi sa plateasca despagubiri. La noi, din pacate, intotdeauna sunt de vina pacientii.» Alexandru Covalschi a mai mentionat ca Asociatia pe care o conduce a incercat in repetate randuri sa obtina o informatie despre cazurile de pedepsire a unor medici acuzati de malpraxis, insa fara succes. «In prezent, suntem intr–un proces de judecata, contestand ca ne–a fost ingradit dreptul de a primi o informatie de interes public».

Diana RAILEAN