Periodic, subiectul satului Scorteni, r. Telenesti, si al primaritei din localitate, Daria Ureche, este tratat public. Recent, mai multor institutii, inclusiv in Parlament si la Presedintie, le–a fost trimisa inca o scrisoare despre «faradelegile» comise de primarita Ureche. Desi este semnata, la fata locului am constatat ca mai multe dintre aceste persoane nici nu au banuit de existenta scrisorii.

«Cu speranta ca ecoul la aceasta plangere va fi cel cuvenit, va aducem la cunostinta faradelegile ce se petrec pe teritoriul satului Scorteni si care sunt puse la punct de catre un primar comunist», se spune in scrisoare.

Satul jefuit de trei milioane

Autorii prezinta mai multe fapte de coruptie. Ei spun ca, in 2005, primarita Daria Ureche a vandut neoficial aproximativ 20 tone de peste din iazul satului in suma de peste 200 mii de lei. In 2006 cantitatea a crescut, ajungand la 30 tone de peste, crescand considerabil si suma.

Autorii scrisorii mai spun ca, pentru reparatia fantanii arteziene, s–au adunat cate 100 de lei de familie, dar proiectul nu s–a implementat. «Acum, dna primar mai cere cate 500 de lei de la fiecare familie», spun semnatarii.

Tot ei scriu ca, in 2005, primarul a deschis ilegal nisiparia din sat. Ulterior a vandut nisip cu 450 de lei masina in suma de peste 2 milioane de lei. «In 2006 poftele au crescut si au fost vandute peste 6 mii de masini. Vizual, poate fi observat cat nisip s–a scos si ce catastrofa ecologica ne asteapta in urma desfasurarii acestui business», continua semnatarii. Ei considera ca este usor de calculat ca satul a fost jefuit de aproape trei milioane de lei, iar acest business dna primar il desfasoara cu ajutorul consateanului Tudor Verejan. «Cu acesti bani, primarita si–a cumparat doua apartamente de lux la Chisinau», informeaza semnatarii.

Mai mult decat atat, semnatarii spun ca pentru reparatia policlinicii din sat au fost alocate de Guvern anumite sume de bani. Acesti bani au fost folositi irational, mai bine zis, au fost spalati prin firme fantome. «De exemplu, pentru fabricarea usilor si a ferestrelor, o firma i–a intors personal 20 mii de lei», spun autorii.

Acestia mai afirma ca astfel de scrisori au fost scrise si anterior, dar autorii au fost persecutati de catre primarul satului. «Oamenilor le este frica sa–si arate indignarea fata de faptele murdare savarsite de ea», concluzioneaza semnatarii.

Se apropie alegerile

Sambata, 17 februarie, am plecat la Scorteni. Pe primarita Daria Ureche am gasit–o acasa. Chiar de la bun inceput ea ne–a spus ca stie despre existenta scrisorii si ca a fost contactata la telefon de mai multi jurnalisti. Am intrebat–o daca este adevarat ca a persecutat pe cineva pentru ca a scris astfel de ravase. «Nu le–as face nimic!

I–as ruga doar sa dovedeasca aceste fapte. De nu… Eu nu stiu cine a scris! Dar stiu ca am o pozitie puternica in sat«, afirma Daria Ureche, care considera ca aceasta scrisoare ar fi o reactie provocata de apropierea alegerilor locale.

Am solicitat–o sa comenteze acuzatiile ce i se aduc in acea scrisoare. «Iazul a fost dat in arenda de catre fostul primar. Atat timp cat era sub stapanirea acestuia, nici un satean nu se putea apropia macar pentru o caldare de apa. Chiar din momentul in care am ajuns in functia de primar am hotarat ca voi "scoate iazul si voi trage gazul". Am reusit si cu iazul, si cu gazul», spune Daria Ureche. Pentru asta a trebuit sa umblu prin toate instantele. «Am prins peste in primul an, in al doilea… Dar in ultimul an, nu am mai reusit sa prindem ceva. Nivelul apei e de doua ori mai mare. Am adus niste brigazi de la Chisinau, dar nu am reusit sa scoatem peste. Toti banii castigati din vanzari sunt pusi pe contul Primariei», spune Ureche.

Despre fantana arteziana, ea afirma ca vreo doi ani in urma satul a castigat un grant de la Ministerul Ecologiei, din care au fost procurate tevile. «Era necesara si contributia oamenilor din sat. Astfel, ei au trebuit sa sape santul. Mai mult decat atat, ei au fost nevoiti si–si procure contoare», povesteste primarita. Despre cei 100 de lei, ea spune ca au fost necesari pentru proiect. «Daca acel colt de sat va avea apa, va fi o adevarata minune», continua ea sa vorbeasca despre dificultatea de a aproviziona o parte din localitate cu apa.

Referitor la ceilalti 500 de lei, Daria Ureche spune ca a fost propria initiativa a satenilor de a se conecta la conducta de apa. «Puteau sa adune si cate o mie de lei, ca este pentru ei», afirma ea.

«M–am legat cu cine nu trebuie»

«De sute de ani pe teritoriul satului exista niste dealuri mari, de unde oamenii extrageau nisip», porneste primarita vorba despre cariera de nisip. Ea zice ca un satean, Tudor Verejan, a scris cerere la Primarie ca sa arendeze doi ari. «Eu nu am vandut nisip nimanui», spune Daria Ureche.

Despre Verejan, semnatarii scrisorii sustin ca ar fi ajutorul nr. 1 al primaritei. «Da, este adevarat ca o ajut si o voi ajuta, cand va avea nevoie. Dupa ce am hotarat sa o ajut, multi au pretins sa–si ofere suportul», nu neaga prietenia sa cu primarita Tudor Verejan. La nisiparia din sat, Verejan spune ca au fost specialisti care au masurat rezervele, reprezentanti ai Ministerului Ecologiei si inspectori care si–au exprimat acordul. Iar de aici, ceva nisip pentru reparatia punctului medical si pentru scoala.

Despre reconstructia punctului medical, primarita spune ca a initiat afaceri cu cei care nu ar fi trebuit… «Este adevarat, au venit reprezentantii Curtii de Conturi de la Orhei. Am incercat sa le explic ca nu sunt vinovata. Am reusit totusi sa scot de la omul care »m–a ajutat« 17 mii de lei, bani pe care i–am pus pe contul Primariei», explica primarita. «Am incercat sa fac un bine satului. Atunci cand se reconstruia punctul medical am dat din partea mea un poloboc cu vin si toata hrana pentru muncitori», continua ea, amintind ca a fost indusa in eroare.

«Apartamente la Chisinau? Sa fim seriosi! Eu sunt un om sincer. Vezi ca la pragul casei mele sta carton la usa…», infirma ea zvonul despre existenta celor doua apartamente de lux.

«Rusinea» din 2005

In vara anului 2005, Daria Ureche a fost retinuta de CCCEC. «Eram acasa, de hram… A venit o nepoata, despre care am aflat mai tarziu ca avea reportofon in buzunar. Ea insista ca in sat s–a luat vorba ca li se vor retrage loturile de pamant celor care nu construiesc nimic pe ele. Ma jur ca nu a fost asa vorba la Primarie. A existat doar interesul cuiva», isi aminteste printre lacrimi Daria Ureche despre acea «rusine». «S–a tinut scai de mine ca sa ma intrebe cat sa imi dea ca sa schimbe lotul de pamant pe numele altcuiva. La inceput mi–a propus 400 de dolari. Peste o saptamana a venit la mine, mi–a aruncat pe prag o suta de dolari si a fugit la poarta. Ma intrebam ce e cu ea. A deschis poarta si au intrat sapte in curte. Treaba era deja facuta. In acea seara, am fost dusa la Chisinau, la CCCEC. La doua de noapte mi–au spus ca sunt libera… Ce puteam sa fac eu la acea ora in Chisinau? Atat cat de mare sunt, din cauza fricii, in acel moment, am simtit ca inima mi s–a facut mica de tot. Nu invinuiesc pe nimeni, pentru ca asa le este lucrul. Doar ca dupa acea noapte am devenit neom. Voi povesti acest caz si nepotilor mei… Au vrut sa ma faca de ras in acea noapte. La CCCEC ma fotografiau de parca as fi fost cel mai mare hot. Au facut o perchezitie si la mine in casa. Mi–au imprastiat toata lenjeria ca sa gaseasca ceva. Erau ca nemtii pe timpul razboiului…»

Daria Ureche spune ca a primit ajutor din partea statului, dar fiecare banut a fost calculat. «Nu am nevoie de nimic. Scopul meu este ca atunci cand voi iesi la pensie consatenii sa ma salute si sa isi aduca aminte ca am facut ceva bine in acest sat», concluzioneaza primarita.

Asa cum solicita acestia, acolo, in Scorteni, am incercat sa vorbim cu «autorii ravasului». Acesti «autori», insa, s–au dovedit a fi uimiti de existenta scrisorii. «Daca as avea de spus ceva primarului, i–as arunca replici chiar in fata, dar nu as trimite scrisori anonime. Desigur, un primar nu poate sa–i impace pe toti», spune Nicolai Manole, care figureaza printre semnatarii scrisorii. Am solicitat si alti «autori», unii dintre acestia, insa, s–a dovedit ca nu pot nici sa scrie, nici sa citeasca…

Anastasia NANI