Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   (doc) Cum a motivat CSJ…

(doc) Cum a motivat CSJ achitarea judecătorului Popa pentru provocare la comiterea infracţiunii

28 aug. 2017 la 07:08

Dosarul penal pe numele judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant de către ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie şi procurori cu 200 USD în toamna anului 2013, a fost o provocare pusă la cale de către organele de drept. Este concluzia Colegiului Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie făcută publică la 17 august 2017, atunci când s-a pus punct examinării dosarului magistratului, care a durat aproape patru ani. „Acţiunile avocatului Durnea Andrei în privinţa inculpatului Popa Gheorghe au avut efectul provocării, iar infracţiunea nu putea fi comisă fără intervenţia provocatorului”, menţionează judecătorii de la CSJ, în motivarea deciziei prin care s-a confirmat achitarea lui Popa. Mai mult, magistraţii instanţei supreme au ajuns la concluzia că există „o bănuială rezonabilă” că litigiul pe care judecătorul Popa îl examina în 2013 şi care a dus la arestarea sa „a fost o înscenare cu implicarea agenţilor statului”. Un magistrat din completul de la CSJ a avut însă opinie separată.

La 4 iulie 2017, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din preşedintele Petru Ursache şi judecătorii Vladimir Timofti, Constantin Alerguş, Ghenadie Nicolaev şi Petru Moraru, au pronunţat decizia finală în dosarul judecătorului Judecătoriei Teleneşti, Gheorghe Popa, reţinut în flagrant cu 200 de USD la 11 octombrie 2013, în biroul său de serviciu, la o zi după ce a emis o încheiere prin care a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată depusă de Veaceslav Bufteac împotriva lui Roman Buşovschi pentru încasarea unei datorii. Banii au fost transmişi de avocatul Andrei Durnea, care reprezenta interesele lui Roman Buşovschi. CSJ a respins recursul procurorilor şi a lăsat în vigoare decizia Curţii de Apel (CA) Chişinău din 8 decembrie 2016, prin care Gheorghe Popa a fost achitat „pe motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii”. Judecătorii de la Apel şi-au motivat atunci decizia prin faptul că infracţiunea încriminată judecătorului ar fi fost o provocare din partea organelor de drept. Ulterior, la 17 august 2017, magistraţii de la CSJ au publicat şi ei motivarea deciziei, făcând referire la aceleaşi aspecte.

Motivele pentru care CSJ a acceptat achitarea judecătorului

Curtea Supremă de Justiție a constatat că judecătorul Gheorghe Popa, prins în flagrant cu 200 de USD, a fost ținta unei provocări din partea CNA-ului și a procurorilor anticorupție

Colegiul penal lărgit al CSJ menţionează că în plângerea depusă la Procuratura Anticorupţie (PA) pe 10 octombrie, Roman Buşovschi a susţinut că avocatul Andrei Durnea i-a comunicat că judecătorul Gheorghe Popa aşteaptă să primească suma de 200 de dolari SUA pentru că a dispus scoaterea cererii de pe rol în cauza civilă unde el avea calitatea de pârât, dar notează că despre circumstanţele în care a avut loc aşa-zisa „pretindere”, după cum rezultă şi din procesul-verbal de consemnare a plângerii, martorul Roman Buşovschi a aflat din spusele avocatului său, Andrei Durnea. Totodată, judecătorii afirmă că „pentru a fi prezentă o acţiune de pretindere în speţa dată, aceasta trebuie să se manifeste printr-o cerere/solicitare clară, ori într-o pretenţie vizând obiectul remunerării ilicite, care se poate manifesta verbal, în scris sau în formă concludentă, fiind inteligibilă pentru cel căruia i se adresează, indiferent dacă a fost satisfăcută sau nu. Dar, din declaraţiile martorului Andrei Durnea în speţa dată, nu se constată prezenţa unor asemenea acţiuni clare din partea inculpatului, or suma de 200 USD a fost estimată de martorul Durnea Andrei după propria apreciere, nu de către inculpatul Gheorghe Popa”, menţionează judecătorii de la CSJ. „În acelaşi sens, Colegiul penal lărgit stabileşte că instanţa de apel just a relatat că fără a exista probe/indici că inculpatul Popa Gheorghe pretinde mită, organul de urmărire penală i-a indicat lui Andrei Durnea că transmiterea urmează să aibă loc şi i-a alocat mijloacele financiare respective, evident, transformându-l în persoană privată, care a acţionat sub conducerea procurorilor Anticorupţie”.

Colegiul Penal lărgit a stabilit şi faptul că, pe parcursul procesului penal, martorii „decisivi ai acuzării Roman Buşovschi şi Andrei Durnea au dat declaraţii contradictorii ce pun la dubiu credibilitatea acestora”. Instanţa face referire la declaraţiile lui Buşovschi din prima instanţă în care acesta a spus că „nu a colaborat anterior niciodată cu organele CNA şi a scris pentru prima dată o plângere” şi probele aduse de avocaţii lui Popa ulterior, prin care s-a demonstrat că acesta a colaborat anterior cu organele de drept, fiind denunţător în mai multe cazuri de corupţie. Totodată, CSJ face referire la circumstanţele stabilite la CA Chişinău, care demonstrau că Roman Buşovschi a fost ajutat să-şi schimbe viza de reşedinţă în r. Teleneşti de un colaborator de poliţie, care la rândul său a fost rugat de un superior, doar pentru ca cererea sa de chemare în judecată să fie examinată la Judecătoria Teleneşti. Aceste aspecte i-au făcut pe judecătorii de la CSJ să pună la îndoială faptul că procesul civil dintre Buşovschi şi Bufteac ar fi fost unul real, existând „o bănuială rezonabilă” că litigiul pe care judecătorul Popa îl examina în 2013 şi care a dus la arestarea sa „a fost o înscenare cu implicarea agenţilor statului”.

Un judecător a avut opinie separată: Cauza trebuia trimisă la rejudecare

„Acţiunile lui Andrei Durnea în privinţa inculpatului Popa Gheorghe au avut efectul provocării, iar infracţiunea nu putea fi comisă fără intervenţia provocatorului, fiind corectă soluţia de achitare a inculpatului Popa Gheorghe”, a concluzionat CSJ, care precizează că „rămâne constatat faptul că în cauza dată organul de urmărire penală, facilitând şi încurajând acţiunile lui Andrei Durnea, iniţial prin agentul confidenţial Roman Buşovschi, apoi şi de alţi colaboratori ai organelor de drept, care s-a lăsat influenţat la realizarea faptei de dare de mită, a purces la investigarea cauzei nu într-o manieră pasivă de supraveghere şi investigare a pretinsei activităţi criminale, dar în mod activ l-au sprijinit şi determinat pe acesta să acţioneze sub acoperire ca „participant la darea mitei”, prin oferirea banilor, sfaturilor, determinându-l pe acesta şi provocându-l ulterior pe inculpat la săvârşirea pretinsei infracţiuni de corupere pasivă, prin ce a fost admisă încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil”, anunţă CSJ. „În opinia Colegiului penal lărgit, partea apărării a fost activă în cadrul primei instanţe şi a instanţelor de apel şi a invocat şi demonstrat prin probe pertinente faptul cum Roman Buşovschi, care este colaborator confidenţial al organelor de drept, ca şi Durnea Andrei, care a acţionat ca un agent privat al organelor de drept, l-au provocat pe inculpatul Gheorghe Popa să accepte şi să primească mită „mohorici” 200 USD pentru scoaterea cererii de pe rol”, scrie în decizie.

Judecătorul Ghenadie Nicolaev, unul dintre cei cinci magistraţi din complet, a avut opinie separată. El scrie în document că nu este de acord cu soluţia colegilor săi şi consideră că în cauza dată ar fi fost raţional de adoptat o hotărâre de admitere a recursului ordinar declarat, cu casarea totală a deciziei instanţei de apel şi remiterea la rejudecare în aceeaşi instanţă de apel, într-un alt complet de judecată, pe motiv că instanţa de apel a motivat insuficient decizia adoptată. „Cauzele penale în care se pretinde că inculpatul ar fi fost instigat la comiterea unei infracţiuni, merită o atenţie sporită din partea instanţelor la instrumentarea acestora, prin alte cuvinte chestiunea provocării trebuie analizată minuţios sub prisma jurisprudenţei CtEDO, cu indicarea directă şi concretă asupra metodei de instigare şi faptelor cărora aceasta se circumscrie. În speţă, în opinia instanţei de apel, Popa Gh. ar fi fost provocat să comită infracţiunea de corupere pasivă. Însă, consider că instanţa de apel, pentru a formula o motivare corespunzătoare vizavi de acţiunile provocatoare exercitate asupra lui Popa Gh., urma să indice concret cum s-au materializat acestea, adică prin ce modalităţi, acţiuni, cuvinte, gesturi, fapte etc.”, scrie Nicolaev.

Procurorul general: „Analizăm atent hotărârea CSJ”

Judecătorul Gheorghe Popa, care a revenit în funcţie la scurt timp după decizia CSJ din 4 iulie 2017, nu a dorit să discute cu noi despre sentinţă. La fel a procedat şi Octavian Iachimovschi, procurorul anticorupţie care a gestionat dosarul. „Din păcate, nu vă pot da niciun comentariu cu referire la decizie, având în vedere că procurorii nu sunt în drept să comenteze public deciziile CSJ”, ne-a transmis procurorul. Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, cel care, la iniţierea dosarului era şeful PA, instituţie care a instrumentat dosarul, precizează că „analizăm atent hotărârea CSJ şi, în scurt timp, vom veni cu o claritate referitor la reacţia ulterioară a Procuraturii Generale”.

Urmăriți AICI cronologia deciziilor prin care judecătorul Gheorghe Popa a fost declarat nevinovat:
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Tag-uri:
Distribuie articolul: