REFORMA JUSTIŢIEI: Treizeci şi nouă de dosare penale şi niciun judecător după gratii
Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise 39 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, dar şi acela a reuşit să fugă din sala de judecată fără a fi găsit de poliţie, deşi, de trei ani, este dat în căutare.
În ultimii opt ani, începând cu 2009, procurorul general a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de nu mai puţin de 59 de ori acordul pentru a porni urmărirea penală în cazul a 64 de judecători. În consecinţă, au fost deschise 39 de dosare penale. Datele se regăsesc într-o informaţie a CSM, dar şi în hotărârile publice ale Consiliului emise în ultimii opt ani, perioadă în care pro-europenii instalaţi la guvernare au tocat sute de milioane de euro pentru reforma justiţiei.
2009—2010: 4 demersuri ale procurorilor şi un singur dosar care a fost clasat
În 2009, la scurt timp după schimbarea puterii, primul judecător care a intrat sub lupa procurorilor a fost Iurie Ţurcan, magistrat la Judecătoria Economică de Circumscripţie. În decembrie 2009, Valeriu Zubco, proaspăt învestit în funcţia de procuror general, s-a adresat la CSM, solicitând demararea urmăririi penale pe numele lui Ţurcan, bănuit de exces de putere şi de pronunţarea unei hotărâri contrare legii. CSM a permis procurorilor să iniţieze ancheta, Ţurcan fiind cercetat pentru că ar fi dispus înregistrarea unui teren care aparţinea autorităţilor publice locale din Chişinău pe numele unui agent economic. Doar că, dosarul nu a mai avut finalitate, nefiind nici măcar trimis în judecată. Între timp, arestat într-un alt dosar, Iurie Ţurcan a decedat în noiembrie 2016. Atunci, toate dosarele în care figura numele magistratului au fost clasate. Ţurcan a activat în sistemul judecătoresc în anii 1997-2014.
În ianuarie 2010, procurorul general s-a adresat către CSM, solicitând acordul pentru începerea urmăririi penale pe numele Alexandrei Peni, pe atunci preşedinta Judecătoriei Ceadîr-Lunga. Procurorul general şi-a motivat solicitarea prin faptul că magistrata, „folosindu-se de situaţia de serviciu, depăşind limitele drepturilor şi atribuţiilor legale, a retras de la judecătorul Judecătoriei Ceadîr-Lunga, Serghei Pilipenco, o procedură contravenţională deja examinată şi a reexaminat-o, cu pronunţarea unei hotărâri noi”. Membrii CSM au respins demersul lui Zubco, constatând că, de fapt, nu ar exista probe care ar demonstra că dosarul examinat de Peni ar fi fost examinat, cu o zi înainte, de alt judecător. Ulterior, cel pedepsit în legătură cu acest caz a fost judecătorul Pilipenco, care s-a ales cu o „mustrare aspră” pentru încălcarea Codului de Etică al Judecătorului, „denigrând probitatea morală a colegei sale prin afirmaţii precum că Alexandra Peni abuziv a rejudecat cauza administrativă”. Astăzi, Peni este magistrată la Judecătoria Comrat, după ce instanţa a fost comasată cu Judecătoria Ceadîr-Lunga, fiind colegă cu Serghei Pilipenco.
Tot în 2010, procurorii au încercat să adreseze un demers similiar şi în privinţa judecătorului Ion Timofei, de la Judecătoria Râşcani din Chişinău. Şi acest caz nu a avut finalitate, dat fiind că, în iulie 2010, CSM a refuzat să-şi dea acordul pentru pornirea urmăririi penale, după ce „sesizarea dată a fost inclusă pe ordinea de zi a CSM de mai multe ori, dar, de fiecare dată, Zubco solicita amânarea examinării pe motiv că organul de urmărire penală nu a izbutit să cerceteze toate circumstanţele”. Timofei a plecat, onorabil, din sistemul judecătoresc la început de 2013, devenind ulterior avocat. Membrii CSM au procedat la fel şi în privinţa solicitării pornirii urmăririi penale pe numele judecătoarei Stela Procopciuc de la Curtea de Apel (CA) Bălţi.
2011, „judecătorul raider” condamnat cu suspendare
2011 a fost anul acuzaţiilor „raider” printre judecători, după ce s-a constatat că cel puţin 12 magistraţi au emis hotărâri în cazuri suspecte de atac raider. Doar doi, însă, au ajuns în faţa justiţiei, fiind etichetaţi drept „judecători raider”, Nicolae Nogai, care activa la CA Bender, şi Andrei Istrati, de la Judecătoria r. Râşcani. În ambele cazuri, în octombrie şi noiembrie 2011, CSM şi-a dat acordul ca magistraţii să fie urmăriţi penal. Ulterior, la început de 2012, cei doi judecători au fost suspendaţi din funcţii.
În dosarul penal pe numele lui Nicolae Nogai, justiţia a pus punct la sfârşit de mai 2015. Fostul judecător de la CA Bender, învinuit că a emis o hotărâre contrară legii, legalizând decizia arbitrajului ad-hoc din Sankt Petersburg privind înstrăinarea mai multor pachete de acţiuni ale Moldova-Agroindbank, achitat de prima instanţă, Judecătoria Căuşeni, în aprilie 2014, a fost condamnat, ulterior, de CA Bălţi, la trei ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice în următorii cinci ani. În temeiul art. 90, Cod Penal, executarea pedepsei a fost suspendată pe un termen de probă de doi ani. Ulterior, în mai 2015, CSJ a menţinut hotărârea instanţei de Apel. Potrivit deciziei CSJ, Nogai le-a zis judecătorilor că se căieşte sincer, iar acţiunile sale ar fi încălcări disciplinare şi nu penale. La emiterea încheierii evident ilegale careva motive sau intenţie nu a avut, se spune în decizie. În baza hotărârii instanţei de Apel, Nogai, în ianuarie 2015, a fost demis din sistemul judecătoresc.
A decedat în timpul examinării dosarului
Dosarul lui Andrei Istrati, care a activat la Judecătoria r. Râşcani până a fi suspendat din funcţie, a cunoscut o finalitate în iunie 2016. Istrati a fost învinuit de procurori că, împreună cu un cetăţean ucrainean, ar fi încercat, în temeiul unor acte false, să pună mâna pe acţiunile Companiei „Moldasig”. În 2012, când dosarul era remis instanţei, procurorii anunţau că acesta riscă până la 25 de ani de puşcărie. Doar că, în aprilie 2013, prima instanţă, Judecătoria Edineţ, a decis să înceteze procesul penal în privinţa acestuia. De atunci până în mai 2016, dosarul a fost examinat la CA Bălţi. Ultima şedinţă, programată în iulie 2016, nu a mai avut loc, pentru că, între timp, fostul judecător a decedat. Deşi procurorul a cerut condamnarea lui Istrati, chiar în lipsa sa, iar avocatul său, tot el, fiul magistratului, achitarea, CA Bălţi a anulat sentinţa primei instanţe, prin care procesul penal pe numele lui Istrati a fost încetat, şi a dispus încetarea procesului penal, de această dată „din motivul decesului”.
Tot în 2011, a fost urmărit penal şi judecătorul CA Chişinău, Anatolie Minciună, el fiind anchetat pentru comiterea unui accident rutier. Dosarul penal a fost însă clasat la scurt timp, pe motiv că „fapta nu întruneşte elementele infracţiunii”.
2012: Un condamnat cu suspendare, un graţiat şi un dosar clasat
În 2012, a fost urmărit penal şi judecătorul Ivan Busuioc, pe atunci la Judecătoria Centru, Chişinău. Acesta a fost învinuit de procurori de comiterea unui accident rutier soldat cu deces, după ce, la 17 august 2012, conducând automobilul său „Toyota Rav4”, l-a tamponat mortal pe pietonul Andrei Efros. Prin sentinţa Judecătoriei Criuleni din 24 iunie 2014, Busuioc a fost recunoscut vinovat, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de un an, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa i-a fost suspendată condiţionat pe un termen de probă de un an. CA Chişinău şi CSJ au menţinut sentinţa primei instanţe. Între timp, magistratul a plecat onorabil din sistemul judecătoresc.
Sergiu Balaban a fost suspendat din funcţia de judecător al Judecătoriei Hânceşti în septembrie 2012, fiind cercetat pentru că ar fi inclus într-o hotărâre luată informaţii despre o şedinţă de judecată care, în realitate, nu a avut loc. Balaban a fost învinuit de „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii”. Magistraţii l-au achitat ulterior pentru primul capăt de acuzare pe motiv că „fapta inculpatului nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii” şi l-au condamnat doar pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii la o amendă de 400 unităţi convenţionale (8 mii de lei), cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în sistemul justiţiei şi organelor de drept pe un termen de 5 ani. Decizia Judecătoriei Buiucani din 12 iulie 2013 a fost atacată de ambele părţi la CA Chişinău, iar ulterior, la CSJ, care, în noiembrie 2014, a respins ambele recursuri. În consecinţă, în martie 2015, judecătorul Sergiu Balaban a fost demis prin decretul preşedintelui Timofti. În octombrie 2016, printr-un decret semnat de acelaşi Timofti, Balaban a fost graţiat, având dreptul să revină în justiţie.
Tot în 2012, procurorii au început urmărirea penală pe numele lui Sergiu Pleşca, judecător de instrucţie la Judecătoria Căuşeni, sediul Ştefan-Vodă. La 29 februarie 2012, CSM a acceptat ca procurorii să investigheze acţiunile lui Pleşca pentru corupere pasivă, abuz de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. Atunci, dosarul nu a fost făcut public, iar la câteva luni, în aprilie 2012, urmărirea penală a fost încetată, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii.
2013: Dosarul „ascuns” în care a figurat judecătoarea Moscalciuc
Anul 2013 a început cu un dosar penal în care figura judecătorul Victor Pruteanu, pe atunci la CA Chişinău. La început de februarie 2013, procurorii anticorupţie au descins în cabinetul magistratului, suspectându-l că ar fi primit drept mită un climatizor de la o persoană pe care a numit-o administrator judiciar la o întreprindere aflată în insolvabilitate. La sfârşit de mai, dosarul a fost clasat. Dorin Compan, procurorul care a gestionat acel dosar, a explicat anterior pentru ZdG că nu s-a reuşit demonstrarea faptului că aparatul de aer condiţionat din biroul judecătorului a fost „mită”, deoarece Pruteanu ar fi plătit pentru el. „Banii au fost transmişi către altă persoană, care urma să-i dea mai departe persoanei care a declarat despre această acţiune prejudiciabilă”, susţinea Compan. În februarie 2013, Pruteanu se plângea la CSM că procurorii au mediatizat cazul său, deşi i-ar fi promis că nu vor face acest lucru. La sfârşit de 2016, Victor Pruteanu a plecat, benevol, din sistemul judecătoresc.
Tot în 2013, sub lupa procurorilor ajunsese şi magistrata Galina Moscalciuc, de la Judecătoria Buiucani, actuala Judecătorie Chişinău. Aceasta a fost investigată pentru corupere pasivă, dar dosarul nu a avut finalitate, solicitarea procurorului general interimar Andrei Pântea fiind examinată în şedinţă închisă, pe motiv că ar „conţine presupuneri de fapte de corupţie şi date care ar putea afecta imaginea unui judecător şi a instanţei”. În aprilie 2013, Moscalciuc s-a plâns la CSM pe acţiunile organului de urmărire penală. „Deoarece conţine date cu caracter confidenţial”, s-a decis ca informaţia să fie analizată, la fel, în şedinţă închisă, fără a fi anunţate rezultatele. Reprezentanţii Procuraturii Generale (PG) ne-au anunţat că dosarul pe numele Galinei Moscalciuc a fost clasat în martie 2013, el fiind pornit în perioada în care procurorii nu aveau nevoie de acordul CSM pentru a urmări penal un judecător. În acea perioadă, Moscalciuc examina dosarului lui Ion Perju, acuzat de moartea lui Valeriu Boboc, pe care l-a achitat. Ulterior, sentinţa magistratei a fost anulată de instanţele superioare. Moscalciuc a făcut parte şi din completul care a emis sentinţa de condamnare pe numele lui Vladimir Filat.
Dosarul judecătorului prins cu 200 USD, din nou la CSJ
Tot în şedinţă închisă, în noiembrie 2013, s-a examinat demersul procurorului general de pornire a urmăririi penale pe numele judecătoarei Aliona Corcenco, de la CA Bălţi, dar CSM a respins demersul procurorului. Judecătoarea activează în continuare în sistem. În 2013, a fost urmărit penal şi judecătorul Gheorghe Muntean, pe atunci la Judecătoria Comercială de Circumscripţie. El era bănuit că, în 2009, a pus sechestru pe proprietatea unei părţi din litigiu, la scurt timp schimbându-şi decizia. Ulterior, procurorii au emis ordonanţă de încetare în acest dosar, iar Muntean a revenit în fotoliul de judecător. Recent, el a încercat să plece onorabil din sistem, dar CSM nu i-a acceptat cererea şi l-a demis. Membrii CSM au făcut referire la dosarul penal în care magistratul a figurat în 2013.
În 2013, în plin proces de reformare şi sub presiunea instituţiilor europene care au pompat zeci de milioane de euro în justiţia R. Moldova, a fost reţinut în flagrant, luând mită, un prim judecător. În octombrie 2013, Gheorghe Popa era magistrat la Judecătoria Teleneşti. El a fost reţinut primind 200 USD de la avocatul Andrei Durnea, care îl reprezenta în instanţă pe Roman Buşovschi, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii, fiind prezentat ca un argument că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului.
Pe 8 aprilie 2014, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, l-a condamnat pe Popa la şapte ani de închisoare cu executare şi i-a aplicat o amendă record, de 160 mii de lei. Boico, însă, nu a pus în executare sentinţa imediat, aceasta urmând a fi executată doar după ce se vor pronunţa şi magistraţii de la Apel. ZdG a fost singura instituţie media care a participat la toate şedinţele de judecată din dosarul Popa, desfăşurate în decembrie 2013—aprilie 2014. Ulterior, CA Chişinău l-a pedepsit doar cu o amendă penală, CSJ a trimis dosarul la rejudecare, pentru ca, în final, CA Chişinău să-l achite pe magistrat. Acum, dosarul este examinat de CSJ, Popa fiind, în continuare, suspendat din funcţie.
Singura magistrată condamnată cu executare, căutată de aproape trei ani
Tot în 2013, la câteva zile după reţinerea lui Popa, în custodia organelor de drept a ajuns şi judecătoarea Elena Roibu, de la Criuleni, învinuită că a împărţit o mită de două mii de euro cu avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov. Joi, 26 iunie 2014, Elena Roibu şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov participau la ultima şedinţă de judecată de pe dosar. În momentul în care judecătorii s-au retras să delibereze, cele două au părăsit sala de şedinţe a Judecătoriei Ciocana şi au dispărut, fiind condamnate, în lipsă, la opt şi, respectiv, şapte ani şi jumătate de închisoare cu executare. De la condamnare, au trecut aproape trei ani, fără ca avocata şi judecătoarea să fie găsite, deşi organele de drept au anunţat în nenumărate rânduri că le-ar căuta. Sentinţa emisă de cele două de prima instanţă a fost menţinută de CA Chişinău şi CSJ, între timp, Roibu fiind demisă din funcţie. Aceasta rămâne singurul magistrat condamnat, definitiv şi irevocabil, la închisoare reală, în ultimii opt ani în R. Moldova.
Dorin Coval, de la Judecătoria Căuşeni, a ajuns pe mâna procurorilor tot în toamna anului 2013. În primul dosar în care figurează numele său, magistratul, suspendat din funcţie, a fost învinuit că împreună cu un consultant al instanţei ar fi primit mită în tichete de motorină şi benzină, dar şi 500 de lei. Dosarul a fost trimis spre examinare la Judecătoria Botanica, iar ulterior, acesta a fost comasat cu alte două dosare deschise pe numele judecătorului, ambele pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. Potrivit procurorilor, în august 2013, magistratul a introdus într-o hotărâre a sa date ce nu corespund realităţii. Instanţa, însă, nu a pronunţat sentinţa pe numele lui Coval, ultima şedinţă de judecată pe dosar având loc la sfârşitul săptămânii trecute.
Şi Corneliu Caşcaval, fost preşedinte interimar al Judecătoriei Vulcăneşti, a fost cercetat penal în toamna anului 2013, fiind acuzat că ar fi pierdut, la propriu, mai multe dosare pe care le gestiona, dar şi pentru că, în ultimii trei ani, nu a motivat aproape 100 de hotărâri din cele pronunţate. În noiembrie 2015, însă, învinuitul Caşcaval a fost scos de sub urmărire penală, cauza deschisă pe numele său fiind clasată. Între timp, Caşcaval a fost demis din sistem.
Ex-preşedintele Judecătoriei Glodeni, achitat de două instanţe
În 2014, singurul dosar notoriu în care a figurat un judecător a fost cel deschis în luna aprilie pe numele lui Ion Cazacu (foto sus), preşedintele de atunci al Judecătoriei Glodeni. Deşi reţinut cu mare fast, dosarul magistratului a avut o finalitate ca multe alte dosare deschise în aceşti ani. Cazacu a fost reţinut în flagrant de procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pe 16 aprilie 2014, în incinta Judecătoriei Glodeni, imediat după ce ar fi primit 10 mii de lei de la un inculpat, prin intermediul procurorului din Glodeni, Liviu Velişco. Pentru această sumă, inculpatul urma, conform procurorilor, să fie absolvit de pedeapsă pentru comiterea unui accident rutier în stare de ebrietate. Atunci a fost reţinut şi judecătorul, dar şi Petru Tincu, cel care ar fi dat banii. Ambii au fost trimişi în judecată. În 2016, şi Judecătoria Chişinău şi CA Chişinău i-au achitat însă pe inculpaţi, motivând cu faptul că „nu rezultă să fi fost prezentate de acuzarea de stat probe ce ar demonstra că în lipsa implicării colaboratorilor CNA ar fi fost comise infracţiunile incriminate”, magistraţii ajungând la concluzia că la mijloc ar fi o provocare. Acum, dosarul va fi examinat de CSJ. În 2015, şi procurorul Liviu Velişco, cel care iniţial a colaborat cu ancheta pentru reţinerea judecătorului, a ajuns să fie urmărit penal. La scurt timp, acesta şi-a dat demisia, iar ulterior, a plecat din ţară, evitând să depună mărturii în acest dosar.
În 2014, CSM a refuzat acordul de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei Maria Ţurcan, de la Judecătoria Botanica, acum Judecătoria Chişinău. Ţurcan activează şi astăzi în sistem. La fel au procedat şi în cazul judecătorilor Ivan Busuioc, de la Judecătoria Centru, anchetat penal anterior pentru producerea unui accident rutier, Mihail Ciugureanu, de la CA Chişinău, Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim şi Ala Nogai, toţi patru de la CA Economică. Aceştia au fost bănuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, însă CSM a refuzat ca magistraţii să fie urmăriţi penal. În cazul celor patru judecători de la CA Economică, iniţial, CSM şi-a dat acordul, însă hotărârea CSM a fost anulată de CSJ. Procurorul general s-a adresat repetat, cu o solicitare similară, însă de acestă dată, membrii CSM au votat diferit, refuzând începerea urmăririi penale pe numele celor patru. Tot în 2014, CSM a acceptat demersul procurorului general pentru a începe un nou dosar penal pe numele judecătorului Iurie Ţurcan, învinuit că ar fi participat la trucarea distribuirii aleatorii a mai multor dosare. Ţurcan însă nu a mai ajuns să fie condamnat, el decedând în 2016, pe când era reţinut într-un alt dosar.
P.S. În ediţia următoare aflaţi cum s-au finalizat dosarele penale deschise pe numele judecătorilor începând cu 2015, dar şi cum motivează reprezentanţii justiţiei faptul că NU avem judecători condamnaţi care să stea în puşcărie!
