Procuratura a publicat lista pretendenților la fotoliul de procuror general
Șapte candidați au depus dosarele în concursul pentru funcția de procuror general. Potrivit listei făcute publice de Procuratura Generală (PG), în competiție s-au înregistrat mai mulți procurori, dar și un avocat.
1. Gropa Maxim – procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
2. Istrate Anatolie – avocat, ex-procuror;
3. Ivanov Vsevolod – Procuror în Procuratura mun.Chișinău, Oficiul Rîșcani;
4. Eremciuc Roman – Procuror, adjunct al Procurorului-șef al Procuraturii mun.Chișinău, șef al Oficiului Centru;
5. Popa Igor – Procuror, ex – Adjunct al Procurorului General;
6. Popov Ruslan – Procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
7. Bulat Eduard – Adjunct al Procurorului General.
Conform Regulamentului, în termen de până la 20 de zile lucrătoare, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va anunța lista candidaților care au depus dosarele complete și îndeplinesc condiția de participare la concurs.
Concursul pentru funcția de procuror general este desfășurat în pofida faptului că ministerul Justiției planifică modificări în procedura de alegere a șefului Procuraturii.
Potrivit Legii actuale cu privire la Procuratură, concursul pentru fotoliul de șef al PG este desfășurat de CSP.
La sfârșit lunii august, ministra Justiției, Olesea Stamate, a prezentat însă conceptul de reformare a justiției, potrivit căruia, noul procuror general ar urma să fie ales de către CSP în baza unei liste propuse de Ministerul Justiției. La modul practic, Guvernul propune crearea unei comisii formată de Ministerul Justiției, din care vor face parte un fost judecător, un fost procuror, ministrul Justiției, un reprezentant al societății civile, dar și un psiholog. Această comisie va elabora ulterior o listă scurtă de candidați, care va fi propusă CSP-ului.
Funcția de procuror general a rămas vacantă la 11 iulie, după ce Eduard Harunjen a demisionat invocând imposibilitatea exercitării atribuțiilor din motive de sănătate.
S-a întâmplat, după ce odată cu schimbarea puterii în stat, clasa politică de la guvernare și societatea civilă au cerut demisia acestuia, iar la 9 iulie Parlamentul a adoptat acea hotărâre, prin care a constatat că au existat nereguli la numirea lui Harunjen în funcție.
