Tinerii medici, chemaţi şi respinşi de sate
În sute de sate din R. Moldova lipsesc medicii. Între timp, anual, sute de rezidenţi îşi iau diplomele, dar nu mai ajung în localităţile rurale. Tinerii medici invocă salariile mici, lipsa locurilor de trai, dar şi a posibilităţilor de creştere profesională. Pe de altă parte, spitalele raionale promit ajutoare materiale de câteva sute de lei sau locuinţe temporare pe gratis. Şi Ministerul Sănătăţii oferă o alocaţie de câteva zeci de mii de lei după trei ani munciţi în sat. Tinerii medici spun însă că pot câştiga aceşti bani în doar câteva luni, în România, care acceptă medici tineri la condiţii mai bune.
Statul cheltuie până la 400 mii de lei pentru instruirea unui rezident, susţine ministra Sănătăţii, Ruxanda Glavan. În acest an, 409 rezidenţi ai Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie (USMF) „Nicolae Testemiţanu” îşi primesc diplomele de absolvire şi biletul de trimitere în instituţiile medicale din R. Moldova. Doar trei dintre aceştia şi-au făcut studiile în bază de contract. Astfel, 406 medici, care au studiat din contul statului, vor fi repartizaţi în instituţiile medicale din R. Moldova.
Pentru a compensa investiţiile făcute de stat, rezidenţii care îşi fac studiile la buget sunt repartizaţi de Ministerul Sănătăţii (MS) în instituţiile medicale pe o perioadă de trei ani. În fiecare an, MS adoptă un Regulament privind repartizarea acestora. Cel din 2017 va fi publicat în câteva săptămâni. Distribuirea are loc în funcţie de nevoia de specialişti, de nota medie a absolvenţilor şi de specialitatea aleasă. Rezidenţii cu cea mai mare medie îşi pot alege singuri locul de muncă din lista repartizărilor propusă de MS. Autorităţilor locale le revine sarcina de a-i ajuta pe tinerii specialişti să-şi găsească un loc de trai.
Sesiunea 2017 se desfăşoară în perioada 5-26 iunie, iar medicii rezidenţi vor susţine examenul de absolvire în trei etape: manopere practice, test-control şi interviu. Deşi a mai rămas puţin timp până cei peste 400 de tineri vor deveni specialişti cu acte în regulă, sunt rezidenţi care au trecut deja prin această experienţă şi consideră că metoda MS de a integra tinerii în câmpul muncii din mediul rural nu este una reuşită.
Nici o oră în localitatea repartizată de MS
Mihail Nazaria este rezident al promoţiei 2016, instruit de la bugetul de stat. Deşi acesta este originar din Chişinău şi a avut media 9,2, după absolvire, a fost repartizat în funcţia de director al Centrului Ftiziopneumologic din Târnova, Donduşeni. Încă din universitate i s-a promis un salariu de până la şase mii de lei şi asigurare cu transport. Când, însă, a venit la Târnova, s-a ciocnit de altă realitate. „Contabila m-a anunţat că salariul e de 1800 de lei, transport era, o maşină defectată. Am înţeles că nu face să rămân acolo”. Mihail ne spune că şi echipamentul din spital este învechit. În consecinţă, pneumologul a refuzat să lucreze în spitalul din Târnova. „Nu am lucrat nici o oră acolo, deşi am fost repartizat”. Încă un motiv de a renunţa la postul de muncă propus de MS a fost şi faptul că, împreună cu soţia, tot rezidentă, la terapie, au un copil de şase luni. „La repartizare, am spus comisiei că avem copil mic şi nu putem fi separaţi. Dar s-au început probleme, umblături pe drumuri”.
Deci, a refuzat să lucreze la Târnova, încercând să se angajeze în Chişinău, la instituţiile de stat. Singurul răspuns era că face parte din promoţia 2016 şi că se poate angaja doar cu trimitere de la MS. A cerut de la MS altă îndreptare, dar i s-a spus că doar ministra poate rezolva problema. Audienţa la ministră s-a soldat cu refuzul de a i se elibera o îndreptare la muncă în Chişinău, fiind trimis la Centrul Ftiziopneumologic de Reabilitare a Copiilor Bolnavi de Tuberculoză din Nisporeni.
„Nu m-am dus, nici nu m-am interesat de salariu sau de condiţii de muncă, deoarece urma să fiu departe de familie”, spune tânărul. „M-am angajat într-o instituţie privată, fără trimitere de la MS”. În prezent, Mihail este medic antrenor la un centru de fitness din Chişinău. Spune că ajută persoanele care suferă de artrită, hernii de disc şi alte probleme complicate. „Mă deranjează faptul că nu lucrez pe specialitate, dar asta-i soluţia”.
MS neagă că ar fi repartizat un medic rezident ca şef de spital
Deşi Hotărârea de Guvern obligă tinerii instruiţi de la buget care nu muncesc în instituţiile în care au fost repartizaţi de MS să restituie banii învestiţi de stat, Mihail Nazaria susţine că nu a primit vreo avertizare. Pe de altă parte, soţia sa, originară din Chişinău, care a fost repartizată la Râşcani, acum fiind în concediu de îngrijire a copilului, a fost anunţată că, dacă nu va pleca la muncă unde a fost repartizată, va fi acţionată în judecată pentru recuperarea resurselor financiare.
Chiar dacă va fi chemat în judecată, Mihail afirmă că, după mai multe consultări cu juristul, a înţeles că direct de pe băncile USMF nu are dreptul să activeze ca şef de spital. Pentru a face faţă unei funcţii de conducere, e necesară o experienţă de minimum cinci ani ca medic şi masterat în managementul sănătăţii.
Pe de altă parte, şefa Direcţiei managementul personalului a MS, Neli Prodan, susţine că niciun rezident nu putea fi repartizat ca şef de spital, deoarece acest fapt contravine regulamentului MS, precizând că rezidentul fusese repartizat ca medic specialist.
Şefa Centrului Ftiziopneumologic din Târnova ne-a confirmat că tânărul a fost repartizat ca medic specialist pneumolog şi nu ca şef de spital. Totodată, spune că lipsa condiţiilor de muncă şi salariul mic l-au făcut pe tânăr să renunţe la postul de muncă.
Pentru a reduce migraţia resurselor umane şi asigurarea unor condiţii de activitate în instituţiile medicale din republică, Guvernul a aprobat Strategia de Dezvoltare a Resurselor Umane din sistemul de sănătate pentru 2016-2025. Aceasta presupune, inclusiv, dezvoltarea altor servicii, cum ar fi: grădiniţe, şcoli şi drumuri, susţine Rodica Scutelnic, secretara de stat a MS.
Pentru atragerea tinerilor specialişti în instituţiile medicale din zona rurală, MS îşi mai propune să ofere o indemnizaţie de 45 de mii de lei. Suma urma să fie alocată pe parcursul a trei ani, în trei tranşe. La 9 iunie, curent, MS anunţa că indemnizaţia va fi oferită integral, într-o tranşă unică. Cu toate acestea, rezidenţii absolvenţi din acest an nu sunt încântaţi de această posibilitate.
„Numai statul nostru poate să-ţi pună ştreangul la gât”
Victor Şchiopu este rezident în anul patru, urmând să fie licenţiat ca medic chirurg. În paralel, Victor face şi primul an de doctorat la Şcoala Doctorală de la USMF şi Institutul Oncologic, prin consorţiu. Deşi are 10 ani de instruire în medicină, finanţată din bugetul de stat, viitorul specialist afirmă că nu ar accepta să muncească în afara Chişinăului. „Nu aş accepta pentru că sunt căsătorit, am copil. Împreună cu soţia suntem deja stabiliţi cu traiul în Chişinău”. Acesta spune că, înainte de a repartiza medicii în sate, ar trebui create condiţii egale pentru cei din zonele rurale şi urbane. „Ce pot face eu unul singur în raion? Să vină cineva să îl consult şi după să-l trimit la instituţiile superioare din Chişinău? Reiese că sunt un filtru pentru a redirecţiona pacienţii spre Chişinău”. Victor este convins că cei tentaţi să crească profesional nu vor pleca în sat, pentru activităţi minime, când medicina a avansat foarte mult în lume.
El mai spune că indemnizaţia de 45 de mii de lei, pe care tinerii urmează să o primească în trei ani de muncă, nu este altceva decât patru luni de activitate ca rezident în România, nemaivorbind de banii primiţi de rezidenţi în ţările UE. „Te leagă pe trei ani. Numai statul nostru poate să-ţi pună ştreangul în gât. Dacă ar fi o sumă care ţi-ar rezolva problemele vitale, cu banii ăştia să-ţi poţi cumpăra casă, apartament, să începi o afacere. 45 de mii sunt de râsul găinilor. Un interpret îi face la nunţi în nicio lună de zile”.
Victor susţine că e mult mai convenabil ca, după şase ani de medicină generală, să faci rezidenţiat peste hotare. „Mai bine să pleci în afară, în România sau în alte state, decât să iei licenţa şi să fii obligat să pleci în vreun sat. Metoda de a obliga tinerii să lucreze în mediul rural, fără condiţii, ar stimula şi mai mult tinerii să plece peste hotare, mai ales că, în România, e un deficit de personal medical şi limba nu este o barieră”. Tânărul mai spune că ar fi de acord ca medicii să lucreze la sate timp de trei luni, prin rotaţie. Astfel ar munci toţi tinerii specialişti, iar instituţiile medicale ar fi asigurate cu cadre.
Face zilnic naveta de la Chişinău la Orhei
O altă rezidentă 2017 este Veronica Cernelev. Şi ea a fost instruită din bugetul de stat, fiind licenţiată în endocrinologie. Acum face zilnic naveta Chişinău-Orhei, unde îşi face stagiul practic. Viitoarea endocrinologă este sigură că nu va fi repartizată în zonele rurale, deoarece specialişti în acest domeniu sunt necesari mai degrabă în centrele raionale.
Tânăra spune că indemnizaţia de 45 de mii de lei e insuficientă, dar, totuşi, e un suport. Pentru a motiva tinerii specialişti să lucreze la sate ea zice că ar fi necesar un mediu favorabil, iar accesul la medicamente şi investigaţii sunt elementare. „E necesar ca un tânăr specialist să nu meargă în zone în care sunt necesari medici universali şi să le facă pe toate fără vreun suport din partea sistemului medical, dar să aibă o remunerare ce i-ar permite un mod decent de viaţă”. Veronica declară că salariul unui medic rezident ajunge până la două mii de lei, iar a unui medic specialist – trei mii, contând şi indicatorii de performanţă. „Nu cunosc medici tineri care ar primi peste trei mii de lei la început”.
Pe de altă parte, ministra Sănătăţii, Ruxanda Glavan, spune că Guvernul a aprobat, acum un an, un nou mecanism de salarizare a angajaţilor instituţiilor medico-sanitare publice, care a contribuit la mărirea salariilor tinerilor specialişti de la două la patru mii de lei.
În 2016, circa 500 de rezidenţi au absolvit USMF. Dintre aceştia, doar 260 s-au angajat în instituţiile medicale din R. Moldova. Potrivit ministrei Sănătăţii, tinerii specialişti nu au fost încadraţi în câmpul muncii pentru că o parte dintre ei au început să facă doctoratul. Alt motiv e cel că mulţi s-au angajat în sistemul privat de sănătate. Au fost şi situaţii în care spitalele raionale au refuzat tinerii specialişti, fiind necesară relocarea acestora. În acelaşi timp, Direcţia juridică şi Direcţia resurse umane a MS încearcă să constate de ce restul specialiştilor nu au un loc de muncă şi care au fost motivele.
Lipsă de cadre medicale în Teleneşti şi Ştefan-Vodă
În 2010, în unităţile medicale s-au angajat 1911 persoane tinere, iar în 2016 – cu 820 mai puţin. Totodată, indicele angajării persoanelor tinere în mediul rural este în scădere. Dacă în 2016, în instituţiile medicale din oraşe s-au angajat peste 900 de medici tineri, atunci în mediul rural s-au angajat doar puţin peste 100. Spitalul raional din Teleneşti este una din instituţiile cu cea mai mare insuficienţă de cadre medicale din R. Moldova, potrivit datelor MS.
Şeful spitalului din Teleneşti, Alexei Bivol, spune că problema constă în asigurarea instituţiei cu lucrători medicali cu studii superioare şi mai puţin cu studii medii. „Avem asistente medicale, aici nu-s probleme, dar asigurarea cu lucrători medicali cu studii superioare – e o mare problemă”.
Alexei Bivol se declară convins că cea mai mare piedică este posibilitatea redusă de creştere profesională, dar şi condiţiile de viaţă mai proaste din provincie faţă de oraş. „De exemplu, se angajează un medic de familie într-un sat. El nu prea are posibilităţi de creştere profesională, aşa că tot restul vieţii rămâne medic de familie. În alte condiţii, în instituţiile republicane, în oraşe mari, are şanse de a creşte profesional: un şef de secţie sau un şef de instituţie…”. Alexei Bivol mai spune că o altă problema ar fi lipsa de condiţii pentru familiile de medici cu copii. „Copiii nu au unde se dezvolta într-o localitate rurală – nici grădiniţă, nici dansuri, nici muzică, nici sport, nici multe altele”.
Mariana Haret, directoarea Centrului Medicilor de Familie din Ştefan-Vodă, consideră că, deşi insuficienţa cadrelor medicale se atestă în toată republica, la Ştefan-Vodă problema este şi mai acută. Asigurarea cu medici de familie şi medici specialişti este acoperită doar la 53%. Haret invocă aceleaşi motive ce determină lipsa de atractivitate a zonelor rurale. „Se doreşte ca medicii să ajungă în sate, dar acolo nu-s condiţii, în special când e vorba de educaţie, de instruire. Cred că acesta e momentul principal”, ne convinge specialista.
Ofertele administraţiei publice pentru tinerii medici
În 2013, administraţia publică locală a acordat tinerilor specialişti din Spitalul raional Glodeni ajutor material de câte cinci mii de lei, tinerii angajaţi în Spitalul raional Criuleni au fost asiguraţi cu apartamente sociale, iar administraţia Spitalului raional Leova a oferit ajutor material de până la patru mii de lei. Spitalul raional Teleneşti a oferit un spor lunar la salariu de 500 de lei şi de 300 de lei pentru personalul medical din veriga medie, plus spaţiu locativ gratuit, iar Spitalul raional Nisporeni – 50 de mii de lei pe o perioadă de 5 ani şi terenuri pentru construcţia caselor. Şi Centrul medicilor de familie Râşcani a acordat un spor la salariul de bază în mărime de 25%, Centrul de sănătate Sărătenii Vechi, raionul Teleneşti – o compensaţie lunară de 300 de lei, Spitalul raional Rezina – terenuri gratuite pentru construcţia caselor şi locuri în cămin.
În 2016, administraţia locală practic nu a participat la stimularea muncii lucrătorilor medicali, pentru a-i interesa să rămână în sistem, cheltuind doar 245 mii de lei sau 0,32% din alocaţii.
Potrivit ultimului raport al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din 30 mai 2017, se înregistrează peste 400 de locuri libere în instituţiile de sănătate din R. Moldova. Cea mai mare lipsă de cadre se constată în domeniul asistenţei medicale – 152 de locuri, urmând 105 locuri pentru specialişti şi 48 pentru cei din medicina generală.
Citiți și:
Medicii în judecată cu sistemul de sănătate
Majorări de salarii cu 4,1% în instituțiile medicale din R. Moldova vs 70% în România
