Medici în străinătate: Cum lucrează şi ce salarii primesc lucrătorii medicali în diferite state
Salariul lucrătorilor medicali este stabilit în funcţie de mai mulţi factori, cum ar fi vechimea în muncă, categoria de specializare, dar şi instituţia în care sunt angajaţi. ZdG a decis să afle de la lucrătorii medicali din instituţiile de sănătate de peste hotare care sunt diferenţele dintre sistemul medical din R. Moldova şi cele din alte state, şi ce spun datele statistice despre salariile medii şi impozitele achitate de cetăţeni la stat.
Italia
Ludmila Furtună este medic specialist în anestezie şi terapie intensivă. Şi-a început studiile la medicină generală în R. Moldova, iar în anul şase a plecat în Italia. A studiat repetat ultimul an la Universitatea din Parma pentru recunoaşterea şi echivalarea diplomei, după care au urmat patru ani de rezidenţiat. Spune că salariul de medic rezident a variat între 1600 de euro în primii doi ani şi 1800 de euro în ultimii doi.
„În 2012, am început să activez ca specialist. Salariul net al unui medic începător în Italia e de 2500 de euro. Dacă mai faci gărzi şi serviciul de urgenţă, salariul se măreşte”, afirmă Furtună.
Ludmila ne spune că munca medicilor în Italia este apreciată, iar medicul anestezist este foarte căutat. În 2013, împreună cu alţi 19 cetăţeni moldoveni din Parma, Ludmila Furtună a fondat Asociaţia „Renaşterea”. Pe lângă faptul că a practicat şi voluntariatul, datorită eforturilor depuse şi colaborării cu autorităţile locale a reuşit să aducă, în calitate de donaţie, şase ambulanţe şi 50 de paturi pentru spitalul din Nisporeni, diferite materiale medicale pentru mai multe spitale din Chişinău şi din republică, precum şi îmbrăcăminte şi materiale necesare azilurilor de bătrâni.
După 16 ani de muncă în domeniul sănătăţii, Ludmila Furtună a revenit recent în R. Moldova. La momentul dat, medicul anestezist activează în cadrul unei instituţii medicale private. Ne mărturiseşte că lucrul cu pacienţii din R. Moldova, în comparaţie cu cei din Italia, este mai dificil, din considerentul că aceştia nu au încredere în medici, iar tratamentele prescrise nu se respectă. Totodată, spune că admiră medicii de aici, care fac minuni, inclusiv în spitalele de stat.
Salariul mediu lunar înregistrat în Italia în 2016 era de 2426 de euro. Impozitul pe venit variază în funcţie de salariu. Astfel, pentru un venit anual de 15 mii de euro se achită 23%, pentru un venit de 15-28 de mii de euro – 27%, din 28 şi 55 de mii de euro – 38%, din 55-75 de mii de euro – 41%, iar pentru un venit mai mare de 75 de mii de euro se calculează 43% impozit. Astfel, o persoană care are un salariu lunar de cinci mii de euro ajunge să achite aproximativ 1900 de euro taxe lunare.
Germania
Daniel Moscalenco a absolvit medicina generală şi rezidenţiatul în chirurgie în R. Moldova.
În 2015, a obţinut o bursă la Doctorat în inginerie tisulară în cadrul Laboratorului de Cercetare în Biotehnologie şi Organe artificiale de la Şcoala Medicală Superioară din Hanovra, Germania, prin intermediul programului DAAD (Serviciul German de Schimb Academic).
Din 2016, este medic rezident, specialitatea chirurgie cardiacă, Clinica de Chirurgie Cardiacă, Toracică, Vasculară şi Transplant, la aceeaşi şcoală din Hanovra.
Tânărul specialist spune că în Germania rezidenţiatul în chirurgie cardiacă durează şase ani, dar pentru a putea efectua tot spectrul de operaţii cardio-chirurgicale este nevoie de minimum opt ani de studii. „În clinica în care activez eu, rezidenţiatul durează zece ani, pentru că în afară de cardiochirurgie mai învăţăm să facem transplant de plămâni şi inimă”, explică Moscalenco.
În ceea ce priveşte concurenţa în sistemul medical din Germania, Daniel declară că trebuie să munceşti din greu şi să demonstrezi că nu eşti mai rău decât ceilalţi: „Germania are nevoie de medici şi cu toate acestea nu e uşor să obţii un loc de muncă într-o clinică universitară, cum este cea în care activez eu. Pot să spun că am avut un mare noroc, dar am depus şi multă muncă. Nu mi-a căzut nimic din pod”.
Despre remunerare ne mărturiseşte că: „Salariul lunar al unui medic rezident din Germania este cât salariul unui medic rezident din R. Moldova pentru toţi cei patru ani de rezidenţiat”. Astfel, salariul brut al unui rezident este de circa 5 400 de euro, dar în funcţie de numărul de gărzi şi de specificul spitalului în care activează, salariul poate fi şi mai mare. Medicul rezident mai precizează că salariile în spitalele universitare sunt de obicei mai mari decât în alte instituţii medicale.
Cu toate că taxele în Germania sunt destul de mari şi doar pentru asigurarea medicală lunară plăteşte până la 500 de euro, Moscalenco susţine ferm că salariul respectiv îi permite mai mult decât un trai decent, iar munca unui lucrător medical în Germania este mai apreciată decât în R. Moldova datorită faptului că munceşte mult mai mult şi responsabilitatea acestuia este mai mare.
Venitul mediu lunar brut în Germania în 2017 este de 3 771 de euro, cu 68 de euro mai mult în comparaţie cu anul 2016, potrivit datelor Oficiului Federal de Statistici. Ceea ce este sigur în Germania este faptul că salariul creşte de la an la an. De exemplu, cel mai mic salariu mediu brut în Germania înregistrat în 1991 a fost de 1 832 de euro, iar în perioada 1991-2017 salariul mediu brut s-a dublat.
Conform studiului Stepsone din 2016, un medic în Germania poate câştiga anual între 58 şi 78 de mii de euro, respectiv – între cinci-şase mii de euro pe lună.
Elveţia
Violeta Horn-Rusnac este medic specialist în medicina de urgenţă, specialitate obţinută în 2001 în R. Moldova. Ulterior, a susţinut examenul federal de medicină umană, obţinând diploma federală de medic, emisă de Facultatea de Medicină din Lausanne. Peste un an, a început să lucreze în serviciul de urgenţă la un spital din Montreux, cantonul Vaud, Elveţia.
„În Elveţia se practică medicina analitică şi un al doilea aviz medical e binevenit. Pacienţii sunt foarte bine informaţi, conducându-se de principiul „Pacientul – actorul principal al însănătoşirii sale”. E uşor să comunici cu un pacient informat. Aici se pune accent pe medicina preventivă”, constată specialista.
„Indiscutabil, profesia de medic este una de prestigiu şi medicul este o notabilitate a societăţii. În Elveţia, medicina este considerată o artă, iar medicii – adevăraţi intelectuali. Din păcate, o bună parte din colegii noştri din R. Moldova se rezumă la executarea oarbă şi docilă a ordinelor venite de sus, fără nici cea mai mică analiză sau, Doamne fereşte, luare de atitudine. Eu fac un lucru analitic şi am reputaţia unui medic care analizează mult, şi de aceea mă ocup de probleme complexe, care necesită timp. Zilnic consult 10-15 pacienţi, acestea pot fi consultaţii pentru persoane cu probleme de sănătate curente şi simple de rezolvat, dar şi consultaţii de medicină preventivă. În urgenţe se lucrează mai mult cu lista problemelor şi mai puţin cu diagnosticul. Atunci când vine pacientul se lucrează în primul rând cu febra şi sufocarea, se face o listă de diagnostice diferite şi se aduc argumente care ar confirma sau infirma ipotezele emise. Diagnosticul se stabileşte mai târziu, când există certitudine. Medicina nu este matematică, unde întotdeauna 2+2=4. Medicina este o artă, bazată pe multă observaţie. Fiecare pacient are problemele sale de sănătate, deci şi diagnosticul sau tratamentul diferă. După mine, acesta este marele lux pe care mi-l permite sistemul de sănătate elveţian: condiţii bune pentru a mă consacra în exclusivitate artei mele – pacientul şi problemele lui (timp pentru consultaţie, reflecţie, tehnică modernă, rapidă şi accesibilă)”, ne spune Violeta Horn-Rusnac.
Medicul mai declară că salariul în Elveţia este decent şi corespunde nivelului de formare şi responsabilitate al specialistului.
Salariul mediu lunar înregistrat la finele anului 2016 era de 6257 franci elveţieni (5348 euro). Încă în 1998 salariul mediu lunar era de 5 073 franci (4336 euro), arată datele Economics Trading.
Elveţia e o republică federală şi nu are un sistem uniform de impozitare. Cele 26 de cantoane percep impozite în funcţie de propria legislaţie, potrivit Ghidului contribuabililor din Elveţia, ediţia 2016. Potrivit datelor statistice, în această ţară se înregistrează cel mai mare venit mediu pe oră din statele europene – 29 de euro, dar şi rata impozitului pe venitul personal anual este destul de mare – în medie 40% (din 2004 până în 2018), arată datele Economics Trading.
Canada
Violina Ahtemenciuc a absolvit Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (USMF) din Chişinău în 2008, fiind licenţiată în medicina de urgenţă, recalificându-se ulterior în medicină de familie. De opt ani, e plecată în Canada. Este ajutor de medic. Urmează să obţină dreptul de practică pentru a lucra medic: „Încă nu am reuşit să obţin licenţa de medic, deoarece e un proces complicat şi anevoios. Soţul meu a obţinut licenţa canadiană după cinci ani de studii, multiple examene, un curs de perfecţionare şi muncă timp de un an în R. Moldova. Perioada necesară pentru obţinerea unei licenţe poate dura de la cinci la zece ani, sau chiar la nesfârşit”, concretizează specialista.
Violina afirmă că în spitalul din Alberta, unde activează, sunt zeci de funcţii despre care în R. Moldova nici nu auzise. De exemplu, porterul este persoana care duce pacientul din salon la diferite proceduri şi poate câştiga în jur de 17$ pe oră, lift team – un grup de muncitori care ridică pacienţii grei – 25$ pe oră, dieteticianul – face meniurile în funcţie de diagnostic, food service – aduce mâncarea din bucătărie la fiecare pacient în salon – 17$ pe oră, laundry worker –spală şi calcă lenjeria pentru pacienţi – 19$ pe oră, nursing aid – ajută pacienţii să se spele, să se îmbrace, să mănânce – 22$ pe oră. Un asistent medical limitat în funcţii poate câştiga 27$ pe oră, ajutorul unui medic – 34$ pe oră, iar un asistent cu funcţii depline – 36$ pe oră. Asistentul fizician licenţiat care poate înlocui medicul în lipsa acestuia câştigă între 100 şi 120 de mii $ anual, iar un medic licenţiat – până la 300 de mii de dolari canadieni anual.
Ahtemenciuc susţine că munca unui lucrător medical în Canada este mult mai apreciată. În primul rând, salariul este mai bun, iar în al doilea rând – „medicul nu se ocupă cu nimicuri ca ştampilatul certificatelor şi scrierea îndreptărilor la specialişti. Medicul de familie este obligat să trateze pacienţii cu orice patologie. Orice medic de familie în Canada poate efectua examene ginecologice, poate primi naşteri, sutura plăgi sau reduce luxaţii”, precizează Violina.
La medicul specialist ajung doar pacienţii grav bolnavi. Totodată, medicul poate îndeplini rolul juristului sau notarului, în lipsa acestora. Astfel, pacienţii au încredere totală în medici, ştiind că ei fac totul pentru a le salva viaţa. Pacienţii primesc cel mai calitativ tratament. Fiecare pacient este asigurat de provincie, deci nimeni nu trebuie să plătească pentru spitalizare, tratament şi consultaţii, explică aceasta.
În luna martie curent, peste 500 de medici canadieni din Quebec au iniţiat un protest faţă de mărirea salariilor pe care le încasează, în condiţiile în care salariile asistentelor medicale şi altor specialişti au rămas neschimbate, deşi se confruntă cu condiţii grele de muncă.
Pentru un venit anual de până la 46 de mii de dolari canadieni se achită 15% taxe, pentru 46-93 de mii de dolari – 20%, pentru 93-144 mii – 26%, dintr-un salariu de 144-206 mii – 29%, iar pentru câştigurile anuale mai mari de 206 mii – 33% taxe.
Salariul mediu săptămânal general este de 992 dolari canadieni (625 euro), potrivit datelor Biroului central de statistică al Canadei.
Salariul mediu săptămânal în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale, în decembrie 2017, a fost estimat la 909 dolari canadieni (573 euro), cu 34 dolari (21 euro) mai mult comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.
România
Mihaela Guţu a absolvit Facultatea de Stomatologie la Chişinău. Din vara anului 2017, după echivalarea diplomei, lucrează la un cabinet privat din Galaţi, România. Mihaela munceşte cu jumătate de normă cinci zile pe săptămână. Zilnic, poate avea 5-7 pacienţi. Medicul stomatolog precizează că şi cabinetele stomatologice private din Chişinău sunt la fel de bine utilate, iar pacienţii beneficiază de tratament modern la fel ca şi cel din România. Consideră că majoritatea tinerilor specialişti pleacă din cauza salariilor. Nu exclude că ar putea reveni acasă, dar se regăseşte acolo unde activează acum.
În decembrie 2017, salariul brut lunar în România era de 3 662 lei (784 euro), iar salariul net – 2 629 lei româneşti (563 euro), arată datele Institutului Naţional de Statistică din România. Respectiv, mai bine de o mie de lei (214 euro) se achită lunar pentru impozite, taxe şi contribuţii sociale şi medicale.
Recent, ministra Sănătăţii din România, Sorina Pintea, a anunţat că salariile medicilor vor creşte cu cel puţin 70%, de la 1 martie 2018. Astfel, o infirmieră va avea un salariu de 2586 lei net (554 euro), un asistent medical cu studii superioare va avea un salariu de circa 3000 de lei net (643 euro), iar un medic primar va avea un salariu net de 9106 lei (1951 euro). Un medic rezident în anul I, care are în prezent un salariu brut de 1985 de lei, va ajunge la 5700 de lei brut (1221 euro). În anul 6, va avea 7900 de lei brut (1693 euro), mai mult decât dublu faţă de nivelul actual.
Această sumă nu include sporurile pentru orele de gardă şi pentru condiţiile de lucru, care pot dubla salariul net, a explicat Pintea.
În cazul medicilor de familie vor exista creşteri, dar nu la fel de mari. Motivul invocat de ministra Sănătăţii din România este că aceştia sunt plătiţi de Casele de asigurări de sănătate, pentru că sunt furnizori de servicii medicale.
Ucraina
Alexandru Sokolov este cetăţean ucrainean. Şi-a început studiile la medicină la buget – avea o bursă de 85 de ruble, iar salariul pentru jumătate de normă era de 350 de ruble. Începând cu anul trei de studii, lucra în paralel la spitalul regional din Luhansk, într-o unitate sanitară, cu un salariu de 140 de ruble. În 1990, a început să lucreze în Serviciul de Salvamont paramilitar ca anestezist şi specialist în terapie intensivă. La fiecare doi ani urma cursuri de perfecţionare la Universitatea din Doneţk. A ieşit la pensie în 2006 cu un stagiu de muncă de peste 19 ani şi o pensie de 930 hrivne (28 euro).
În 2012 a fost concediat pentru că a fost redus numărul de cadre medicale. A decis să mai obţină o specializare în Doneţk pentru un loc de muncă. A absolvit cursurile de endocrinologie pentru adulţi în 2012 contra cost (3000 de hrivne).
În 2014 a început cursurile de endocrinologie pentru copii, la Kiev, tot din cont propriu – 6000 de hrivne. Din 2014 lucrează ca endocrinolog cu un salariu de 2500 de hrivne, echivalentul a 95 de dolari sau 77 de euro.
În spitalul în care activează, lucrează doar 28% din numărul necesar de medici şi 80% din asistentele medicale. „Aceasta este o zonă a operaţiunilor militare, de aceea medicii sunt foarte apreciaţi. Majoritatea medicilor au plecat, iar cozile la cei care au mai rămas sunt mari”, ne mărturiseşte Sokolov.
Salariul mediu în sfera sănătăţii publice din Ucraina este de 4908 hrivne (151 euro). Potrivit Ministerului Sănătăţii al Ucrainei, există speranţa că odată cu reforma medicală adoptată, din 2018 medicii vor putea primi până la 18 mii de hrivne (555 euro), iar salariile asistenţilor medicali vor ajunge la 12 mii de hrivne (370 euro).
Legea prevede că baza pentru calcularea componentei de plată a medicului în tarif ar trebui să fie de 250 la sută din salariul mediu pe ţară pentru luna iulie a anului trecut.
În iulie 2017, salariul mediu per general în domeniile de activitate a fost de 7 339 hrivne (226 euro), iar în decembrie 2017 – de 8 777 hrivne (270 euro), potrivit Economics Trading.
R. Moldova
Aliona Zlatov a devenit specialistă în dermatologie şi venerologie după nouă ani de studii la USMF. Activează de 16 ani. Acum are un salariu de 4800 de lei şi spune că s-a gândit să plece peste hotare, dar de cele mai multe ori a oprit-o familia. Munceşte zilnic până la 12 ore, inclusiv la o instituţie medicală privată.
Salariul mediu lunar brut din economia naţională a R. Moldova în 2017 a constituit 5 697 lei (280 euro), iar minimul de existenţă pentru o persoană în semestrul I al aceluiaşi an a fost estimat la 1 866 de lei (92 euro), arată datele Biroului Naţional de Statistică. Contribuţiile sociale şi medicale constituie circa 10% din salariu, iar impozitele pe venit 7-18%, în funcţie de valoarea salariului.
Potrivit unui proiect de lege propus de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, în R. Moldova, salariile lucrătorilor medicali se vor majora cu 3,7% de la 1 aprilie 2018. Pentru a putea majora salariile sunt necesare cheltuieli suplimentare de 82 de milioane de lei, resurse identificate în cadrul fondurilor obligatorii de asistenţă medicală, aprobate pentru anul 2018.
Recent, Guvernul a aprobat majorarea salariilor cu 4,1% – un spor de circa 300 de lei.
Salariul mediu pe oră în statele europene
Potrivit datelor UE din 2014, care se colectează o dată la patru ani de la instituţiile naţionale de statistică din statele europene, cel mai mare venit mediu pe oră a fost înregistrat în Elveţia – 29 de euro. Urmează: Norvegia – 28 euro, Danemarca – peste 25 euro, Irlanda – 20 euro, Luxemburg – 18 euro, Suedia – 18 euro, Finlanda – 17 euro, Belgia – 17 euro, Olanda – 16 euro, Germania – 16 euro, Regatul Unit – 15 euro, Franţa – 15 euro, Austria – 14 euro, Islanda – 14 euro, Italia – peste 12 euro, Spania – 10 euro, Malta – 8 euro, Cipru – 8 euro, Grecia – 8 euro, Slovenia – 7 euro, Portugalia – 5 euro, Croaţia – 5 euro, Estonia – 5 euro, Cehia – peste 4 euro, Slovacia – 4 euro, Polonia – 4 euro, Ungaria – peste 3 euro, Lituania – 3 euro, Letonia – 3 euro, România – 2 euro, Bulgaria – aproape 2 euro.
Dintre statele cu statut de candidat UE, în Muntenegru salariul pentru o oră este de 3 euro, în Serbia – aproape 3 euro, în Turcia – peste 2 euro şi în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei – 2 euro.
*Câştigurile salariale medii reprezintă nivelul câştigurilor salariale care împarte toţi angajaţii în două grupuri egale: jumătate câştigă mai puţin decât mediana şi jumătate câştigă mai mult.
*Câştigurile salariale lunare brute se referă la salariile şi remuneraţiile câştigate lunar de angajaţii cu normă întreagă sau cu fracţiune de normă înaintea achitării impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale.
Citiți și: Majorări de salarii cu 4,1% în instituțiile medicale din R. Moldova vs 70% în România
