Cine este beneficiarul fraudei bancare. Versiunea lui Șor
Ilan Șor susține că principalul beneficiar al furtului din sistemul bancar este Veaceslav Platon, dar că acesta ar fi plătit două milioane de dolari americani experților Kroll ca numele său să nu apară în investigații. Controversatul om de afaceri, primar de Orhei și lider al partidului care-i poartă numele, susține că a fost o victimă a circumstanțelor și că a fost nevoit să scoată de la S.A. „Banca de Economii” 250 de milioane de euro, fiind amenințat de Vlad Filat cu presiuni asupra afacerilor și fiind asigurat de Veaceslav Platon că banii vor fi întorși. Declarațiile despre fraudele din sistemul bancar, Ilan Șor le face pentru RTR Moldova, în cadrul unei emisiuni în care se poziționează drept o parte vătămată a schemei din care dă asigurări că nu a beneficiat de niciun dolar. Ilan Șor recunoaște că s-a aflat în relații apropiate de prietenie cu Filat, Platon și Usatîi.
Dacă în autodenunțul depus în 2015 Ilan Șor nu amintește de numele lui Platon în episodul cu Banca de Economii, acum, controversatul om de afaceri susține că Vlad Filat a fost cel care l-a rugat în 2013 să cumpere acțiunile lui Platon.
„În 2013, dl Filat, care era premier, s-a adresat la mine cu o rugăminte de a-l ajuta. El avea probleme cu Banca de Economii. Problema consta din trei aspecte. Primul aspect al problemei consta în creditele care au fost acordate până în 2009. Cea de-a doua parte a problemei consta în creditele oferite după 2009. Cea de-a treia era Veaceslav Platon, care la acel moment era acționar minoritar și permanent se judeca cu banca, încercând să facă diverse scheme, să găsească niște puncte vulnerabile, astfel încât să obțină bani. Respectiv, Filat m-a rugat să cumpăr acțiunile lui Platon, pentru ca ulterior, împreună cu statul, să încercăm să normalizăm situația. Platon a venit însă cu altă propunere, cea de a emite acțiuni suplimentare la Banca de Economii, fără ca statul să participe la această emitere de acțiuni și în acest mod controlul să fie preluat de investitori privați”, a declarat Șor la emisiunea de la RTR, precizând că Filat a refuzat propunerea și a insistat ca acesta să găsească o modalitate pentru a cumpăra acțiunile de la Platon, dar că ideea de a prelua controlul băncii prin emisiune de acțiuni i-a plăcut.
Primarul de Orhei afirmă că relația sa cu Filat era una de parteneriat de afaceri și că ultimul s-a adresat cu rugămintea respectivă anume la el pentru că la acel moment se cunoșteau foarte bine și aveau mai multe proiecte comune.
În autodenunțul din 2015, care a generat ridicarea imunității lui Filat și punerea acestuia sub învinuire, Ilan Șor declara că între 2010-2014 a cheltuit nu mai puțin de 250 de milioane USD pentru a obține de la premier diverse servicii. Acum, Ilan Șor afirmă că în 2014 a scos de la BEM 250 de milioane de euro la rugămintea lui Vlad Filat, care i-ar fi spus că are nevoie urgent de bani.
Șor susține că suma respectivă nu se găsea în BEM, iar Filat i-a dat asigurări că bani vor veni de pe conturile instituțiilor de stat pe care le controlează, iar restul sumei care va fi necesară va fi transferată de Veaceslav Platon de la Moldinconbak, Victoriabank și Agroindbank.
Ilan Șor recunoaște că în 2014 a scos din BEM 250 de milioane de euro, dar afirmă că a fost nevoit să efectueze tranzacția, pentru că ar fi fost presat de Filat cu probleme asupra afacerilor, dar și pentru că ar fi fost asigurat de Platon, care îi era partener de încredere, că banii vor fi întorși. Șor susține că Platon i-ar fi promis că din această tranzacție, va obține un profit important.
„Filat a început să facă presiuni asupra afacerilor mele, prin controale, amenințări, amenințări directe. În aceste companii lucrează mii, zeci de mii de persoane. Eu puneam în joc viitorul lor. Am fost nevoit, cu părere de rău, să accept și să fac această tranzacție. Eram sigur că banii se vor întoarce, deoarece Platon, de care la acel moment mă legau relații apropiate, îmi spune că doar n-o să-și fure proprii săi bani. Pentru mine era un argument”, este versiunea lui Șor, care mai adaugă că banii i-a scos prin intermediul firmelor sale, pentru că firmele lui Platon nu aveau conturi deschise la BEM, dar că beneficiar final al banilor ar fi Veaceslav Platon, care ar fi pus în aplicare schema „Laundromat 2”. Șor, care era președinte al consiliului de administrație al BEM, susține că nu au existat garanții, ci doar promisiunile verbale ale lui Filat și Platon că bani vor fi întorși.
Atunci când a înțeles că banii nu se vor întoarce, susține Șor, s-a adresat la organele de drept cu autodenunț.
Explicația lui Șor pentru faptul că numele lui Platon nu apare decât episodic în investigația Kroll, este că acestă companie ar face anchete la comandă. Ilan Șor susține că Platon i-a propus să plătească un milion USD pentru ca numele său să nu figureze în achetă.
„Compania Kroll sunt niște aferiști. Este compania care nu o singură dată a fost implicată în scandaluri legate de primirea mitei”, a invocat primarul de Orhei.
Șor a avut o explicație de ce informația privind frauda bancară a ieșit la ivelă imediat după alegerile parlamentare din 2014. În acest sens, Șor spune că este vorba despre „mâna Moscovei”.
Potrivit lui Ilan Șor, în noiembrie 2014, serviciile secrete ale Federației Ruse au încercat să se reabiliteze în fața Kremlinului pentru că ar fi admis scoaterea din Rusia a unor sume mari de bani prin intermediul Laundromatului pus în aplicare de Veaceslav Platon, și au decis să facă Moscovei un cadou politic, R. Moldova.
„Esența proiectului era una foarte simplă. Cu ajutorul lui Platon au încercat să preia controluL asupra sistemului bancar și cu câteva zile înainte de alegeri să-l golească, să scoată oamenii în stradă și să anunțe revoluție. Urma să coordoneze tot acest proces prietenul meu vechi, Renato. Anume după această situație, Usatîi a început să mă atace, pentru că eu, în viziunea lui, i-am zădărnicit planul de a deveni țarul Moldovei”, a declarat Șor, ivocând că anume Usatîi a fost cel care în 2014 a început să bată alarma despre lipsa banilor la BEM.
Șor afirmă că în noiembrie 2014, pe de o parte, Platon îi cerea de la Filat 250 de milioane de euro, iar pe de altă parte, Usatîi striga despre lipsa banilor la BEM, iar scopul era ca oamenii să iasă în stradă revoltați de fraudă și ulterior să-l voteze pe Usatîi , astfel încât acesta să ajungă la guvernare, respectiv, să facă Moldova cadou Rusiei.
În același interviu pentru RTR, Ilan Șor susține că organele de drept ar putea foarte ușor să identifice banii, pentru că știu unde se află activele lui Platon, doar că aceștia sunt preocupați cu conferințe de presă. Convins că își va demonstra în isstnață nevinovăția, Ilan Șor face planuri pentru alegerile parlamentare, la care susține că va avea candidați în fiecare circumscripție uninominală.
Foto: RTR Moldova
