Prima reacție a ministrului Justiției după publicarea unei înregistrări audio a discuției sale cu Veaceslav Platon
Ministrul Justiției, Alexandru Tănase, recunoaște că a avut mai multe discuții telefonice cu Veaceslav Platon, pe care-l cunoaște din perioada de când ambii erau deputați în Parlament, dar afirmă că nu poate spune cu certitudine că înregistrarea audio care a apărut în spațiul public ar fi autentică. Alexandru Tănase susține că discuția ar fi avut loc cu mai mulți ani în urmă și că nu i-ar fi dat o oarecare importanță, dar afirmă că aceasta nu ar scoate în evidență nimic interesant, decât însăși faptul existenței discuției. Ministrul a reacționat printr-un mesaj pe pagina sa de Facebook, după ce în seara zilei de 9 martie postul Jurnal TV a făcut publică înregistrarea audio a unei pretinse discuții dintre acesta și omul de afaceri Veaceslav Platon, condamnat anul trecut la 18 ani de închisoare în dosarul Băncii de Economii. În cele 20 minute cât durează convorbirea, cei doi discută despre furtul din sistemul bancar, despre rolul fostului guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, despre interesele lui Ilan Șor sau implicarea lui Vladimir Plahotniuc. În comentariul său, Alexandru Tănase își pune întrebarea de ce aceste discuții au fost făcute publice abia acum și cui i-ar folosi o campanie de denigrare a imaginii sale.
„Fiind într-o delegație, m-au sunat mai mulți prieteni sa-mi spună că un post de televiziune din dotarea unui partid politic a publicat o pretinsă discuție telefonică dintre subsemnatul si Veaceslav Platon. Într-adevăr îl cunosc pe V. Platon încă din perioada când eram deputați în Parlamentul Republicii Moldova și s-a întâmplat să port și discuții telefonice cu el. Cei care mă cunosc, știu bine că eu răspund la apelurile telefonice ale cunoscuților, oricine ar fi aceștia. Dl Platon este unul din ei. Nu pot fi sigur asupra autenticității acestei înregistrări deoarece discuția a avut loc cu mai mulți ani în urmă și nu i-am dat mare importanță. În realitate, conținutul discuției, în partea ce mă privește, nu scoate în evidență nimic interesant, de cât însăși faptul existenței discuției în sine.
În situația dată, un alt aspect mi se pare mai important. Cu toții trăim într-o țară unde nimeni nu este sigur de viața sa privată, libertatea individuală si alte drepturi inerente unei societăți democratice. De altfel, acesta a fost principalul argument pentru care am renunțat la viața liniștită pe care mi-o asigura practica de avocat și am acceptat poziția de ministru al Justiției: consider că această țară are nevoie de reforme profunde, astfel încât oamenii să trăiască fără frică, ca nimănui să nu-i fie teamă ca va fi arestat pe nedrept, interceptat ilegal, lipsit de proprietăți ilegal, torturat etc. Aceasta este esența proiectelor asupra cărora lucrează actualmente Ministerul de Justiție – proiecte care afectează multe interese pe zona justiției. Pentru prima dată în ultimii ani, MJ a reușit să construiască un parteneriat cu societatea civilă și cu presa. Chiar daca acest parteneriat este unul firav, oricum este un pas înainte. Am fost surprins să constat cât de multă lume privește cu ochi răi aceste acțiuni… Prin urmare, încercând să răspund la întrebarea: cine va beneficia de o campanie de denigrare a subsemnatului, ajung la concluzia rațională că anume în această zonă urmează a fi căutată explicația, de ce aceste discuții au fost sifonate public acum.
Chiar dacă interesul consumatorului de știri este de a trage cu coada ochiului prin „gaura cheii”, am considerat mereu că publicarea unor interceptări ilegale este la fel de imorala ca și interceptarea propriu zisă. Acesta este motivul pentru care am boicotat personal toate știrile cu interceptări, audio sau video. Instituțiile media de bună credință care diseminează interceptări telefonice ilegale, trebuie să accepte că adevăratul beneficiar al unor asemenea sifonări nu este cititorul lor, ci persoana/persoanele care interceptează ilegal și pe care mai apoi le sifonează în spațiul public. Nu vreau să utilizez termenul de „useful idiots”, dar practica arată că de cele mai dese ori, în spatele unor asemenea sifonări sunt interese în egală măsură de mârșave și meschine”, scrie ministrul Justiției pe pagina sa de Facebook.
În discuția dintre cei doi, autenticitatea căreia nu este confirmată de Alexandru Tănase, deși acesta recunoaște că a avut convorbiri telefonice cu Veacelav Platon, sunt abordate mai multe subiecte, inclusiv cel despre jaful din sistemul bancar. În cadrul convorbirii, Alexandru Tănase îl numeșe pe Vlaceslav Platon „Slava”, iar acesta i se adresează cu „Sașa”. La începutul discuției, Veaceslav Platon se arată nemulțumit de legislația bancară din R. Moldova, pentru că ar fi prea restrictivă, dar îi mulțumește lui Alexandru Tănase pentru câteva decizii care nu l-ar viza personal, dar ar fi fost favorabile activității sale. Din conținutul convorbirii denotă că cei doi ar fi discutat în vara anului 2016, perioadă când Alexandru Tănase era judecător și președinte la Curtea Constituțională.
Într-un moment al discuției, Veaceslav Platon susține că nu se poate vorbi despre transparența acționariatului unei instituții bancare dacă președintele țării, șeful Parlamentului, premierul, miniștrii și instituțiile statului sunt netransparente. Platon afirmă că ex-guvernatorul BNM, Dorin Drăguțan, ar fi implicat în furtul miliardului, enumerând atribuțiile pe care le are conducerea BNM și „puterea” de luare a deciziilor privind acționariatul băncilor. Drept replică, Tănase îi spune că „sincer” nu prea crede că Drăguțanu ar fi furat miliardul. Platon îi dă asigurări însă că acesta a participat, „nemijlocit” la săvârșirea infracțiunii și afirmă că politicienii ar controla instituția.
Ulterior, Tănase îl întreabă pe Platon dacă este „imposibil de văzut unde au plecat banii”, doarece nu ar fi vorba despre o sută de lei, dar despre o sumă mult mai mare. „Șașa, nimeni nici nu-i caută”, îi răspunde Platon, care mai spune că „Vladic” ar controla totul. Întrebat dacă știe cu-i aparține Victoriabank, Alexandru Tănase afirmă că nu cunoaște, dar că, posibil, unui om de afaceri din Rusia. Platon îl contrazice și îi spune că banca i-a aparținut lui, dar a vândut-o, „pe față”, lui Ilan Șor, pe când adevăratul beneficiar este Vladimir Plahotniuc, liderul PDM. Tănase suține că europenii ar fi interesați să cumpere instituția bancară, Platon se arată sceptic, menționând că problema ar fi că el a vândut acțiunile pe banii care au fost furați de la BEM.
„Dar faptul că Vlad este implicat în asta nemijlocit este demonstrat prin aceea că Victoriabank a acordat BEM un credit interbancar de un miliard 800 de milioane cu două săptămâni înainte de falimentarea BEM”, afirmă Veaceslav Platon. Ulterior, acesta susține că atunci când a vândut 40 de procente din acţiunile BEM, problema creditelor genera o „gaură” de 650 de milioane de lei, dar că este un talent cum s-a ajuns la 14 miliarde de lei. Potrivit acestuia, Ilan Șor ar fi cel care ar sta la baza furtului din sistemul bancar, iar „politicienii” s-ar fi implicat mai târziu.
Veaceslav Platon a fost reținut la 25 iulie 2016 la Kiev, în aceeași zi în care autoritățile de la Chișinău l-au anunțat în căutare internațională, fiind învinuit în dosarul privind fraudarea Băncii de Economii, de unde ar fi primit credite neperformante în sumă de aproximativ 800 milioane de lei. Pe 29 august 2016 Platon a fost extrădat în R. Moldova. La 20 aprilie 2017, Platon a primit o sentință cu 18 ani de închisoare. Pe 12 decembrie 2017, acesta fost condamnat la încă 12 ani de detenție în cel de-al doilea dosar deschis pe numele său, pentru escrocherie.
