(doc) Cine sunt cei trei judecători de la Curtea de Apel Cahul care vor judeca dosarul Șor
La 12 februarie, după aproape opt luni de blocaj la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel (CA) Chișinău, dosarul de escrocherie și spălare de bani pe numele lui Ilan Șor a ajuns pe masa Curții de Apel Cahul. Soarta lui Șor în instanța de apel urmează a fi decisă de trei magistrați: Evghenii Dvurecenschi, Nina Veleva și Vitalie Movilă, ultimul fiind președinte al completului de judecată. Dosarul a fost transmis în gestiunea celor trei după ce președintele CA Chișinău, Ion Pleșca, a invocat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) că în instanța pe care o conduce, care numără 56 de magistrați, dintre care 21 fac parte din Colegiul penal, nu sunt decât doi judecători compatibili pentru a examina cauza. Spre deosebire de CA Chișinău, la Cahul există doar un singur colegiu, format din două complete de judecători, care examinează atât cauze penale, cât și civile, comerciale și de contencios administrativ.
Numele judecătorilor în gestiunea cărora a ajuns dosarul Șor au fost comunicate de CA Cahul după ce Ziarul de Gardă a expediat o solicitare de informații în acest sens președintelui instanței, Ruslan Petrov.
Vitalie Movilă, președintele completului de judecată care va decide soarta lui Șor, și-a început cariera de judecător în 2004, la Judecătoria Cahul. Din 2011, examinează dosare la Curtea de Apel Cahul, potrivit datelor de pe portalul magistrat.md.
Potrivit ultimei declarații de avere și interese disponibile pe portalul Autorității Naționale de Integritate, cea pentru 2016, Vitalie Movilă a ridicat un salariu lunar de aproape 20 de mii de lei, contribuind la bugetul familiei cu 238 016 lei. Soția sa, care este angajată la RED Union Fenosa, a fost plătită cu 82 980 de lei.
Familia a vândut în 2016 un apartament cu 11 mii de euro și a cumpărat unul cu 19 mii de euro, de 52,5 metri pătrați.
Soții Movilă dețin în proprietate un apartament obținut prin donație în 2000, două case la sol în posesia cărora au intrat după „acceptarea succesiunii” și un Hunday Getz fabricat în 2005 pe care la-u cumpărat în 2013 cu 50 de mii de lei.
Evghenii Dvurecenschi a acces în sistem, de asemenea, în 2004, însă în funcție de magistrat la fosta Judecătorie Taraclia. În 2012 a fost desemnat președinte al instanței respective, iar în 2015 devine judecător la CA Cahul.
Magistratul a fost remunerat în funcția de judecător la CA Cahul cu 236 746 de lei, în 2016.
Soția sa, care la acel moment activa în or. Taraclia, la Agenția pentru ocuparea forței de muncă, a ridicat un salariu de 9 040 de lei.
Cu peste 39 de mii de lei aceasta fost remunerată de Consiliul Raional Taraclia. Familia declară un apartament de 51,9 metri pătrați și două automobile.
Nina Veleva activează de zece ani în sistem, fiind judecătoare la instanța de apel Cahul din 2015.
Salariul pentru 2016 a magistratei a constituit 238 501 lei. Soțul acesteia, care activează la Școala Profesională nr. 2 din Cahul, a contribuit la bugetul familiei cu 39 323 de lei. Familia are în proprietate un apartament de 62,3 m.p. și un automobil de model Opel Cadet, fabricat în 1991.
În timp ce prin închieierea din 9 februarie Curtea Supremă de Justiție a acceptat cererea președintelui CA Chișinău, Ion Pleșca, și a transferat dosarul la 168 de kilometri de capitală pentru „pentru obţinerea soluţionării obiective, rapide şi complete”, experții în domeniu susțin că, de fapt, strămutarea ar putea generea tergiversarea judecării.
„La Curtea Supremă de Justiție, periodic, se întâmplă ca judecătorii din Colegiul civil să fie cooptați în Colegiul penal pentru examinarea cauzelor. La Curtea de Apel, pur și simplu, erau mulți judecători și nu era necesar de transferat judectorii dintr-un colegiu în altul. Nimic însă nu împiedică acest lucru. Potrivit legii, președintele de instanță are dreptul să constituie complete speciale atunci când nu pot fi formate complete în mod obișnuit. CSJ a admis solicitarea președintelui CA Chișinău, deși putea să o respingă. Nu a existat vreo problemă. Dosarul a fost distribuit aleatoriu la CA Chișinău: deci, exista un judecător căruia i-a fost distribuit dosarul aleatoriu și un judecător din Colegiul penal compatibil la examinarea cauzei. Dosarul însă se judecă în trei. Respectiv, trebuia desemnat un magistrat din Colegiul civil care să judece dosarul în Colegiul penal. Punct”, a explicat pentru Ziarul de Gardă, juristul Vlad Gribincea, președintele Centrului pentru Resurse Juridice, care a mai precizat că motivul strămutării dosarului ar fi teama judecătorilor de a examina cauza respctivă.
La 21 iunie 2017, Ilan Șor, controversatul businessman, primar al orașului Orhei și lider al partidului care-i poartă numele a fost condamnat de magistratul Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. Ilan Șor se află în libertate, fiind sub control judiciar, chiar dacă numele său figurează în ambele rapoarte Kroll drept unul dintre principalele personaje implicate în frauda bancară.
Ilan Șor este prima persoană pusă sub acuzare în dosarul furtului miliardului, fiind reținut la 6 mai 2015. În timp dosarul pe numele acestuia se află abia pe masa instanței de apel, ex-premierul Vladimir Filat și omul de afaceri Veaceslav Platon, deși au fost puși sub acuzare mai târziu, au fost deja condamnați la închisoare și plasați după gratii pentru nouă și, respectiv, doisprezece ani de închisoare.
Foto: gagauz.md
