Aviz fără precedent al Comisiei de la Veneția referitor la hotărârile Curții Constituționale
După ce a studiat recentele decizii ale Curții Constituționale, experții Comisiei de la Veneția a constatat că în R. Moldova nu existau condiții de dizolvare a Parlamentului în perioada 7-8 iunie, iar judecătorii constituționali nu au respectat propriile proceduri și principiul egalității părților în cazul crizei politice. Concluziile sunt formulate în avizul Comisiei de la Veneția, adoptat astăzi, după ce a fost solicitat la 9 iunie de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.
Comisia a mai constatat că termenul de formare a noului Guvern expira la 9 iunie, respectiv, „învestirea Maiei Sandu la 8 iunie a întrunit termenul legal”.
„Drepturile procedurale ale președintelui și parlamentului au fost grav afectate de numărul și viteza mare (o zi sau două zile pe parcursul unui weekend) cu care Curtea a decis asupra unor cazuri foarte sensibile, cu repercusiuni semnificative asupra instituțiilor statului. Nici președintele, nici Parlamentul nu au fost reprezentați și nici nu au avut șansa de a-și prezenta argumentele în fața Curții”, se arată într-un comunicat oficial al Curții de la Veneția, publicat la scurt timp de la adoptatea avizului.
Experții în dreptul constituțional accentuează că nimic nu a sugerat că situația din țară la momentul respectiv era una de urgență, în pofida expirării iminente a termenului de trei luni. Dimpotrivă, ei menționează faptul că evoluțiile din Parlament au sugerat că un timp suplimentar ar conduce la soluționarea crizei prin formarea unui nou guvern.
Cât privește modul de calculare a teremenului de trei luni, în care urma a fi format Guvernul, experții au declarat că este unul fără precedent.
„Comisia de la Veneția consideră că este fără precedent modul în care Curtea Constituțională a calculat termenul de trei luni pentru formarea unui nou Guvern. Luând în considerare calculul de trei luni prevăzut de Codul Civil, pe care Curtea Constituțională l-a pus în aplicare, termenul pentru formarea unui nou Guvern expira la 9 iunie, adică trei luni calendaristice după confirmarea rezultatelor alegerilor. 9 iunie fiind duminică, rezultă că termenul aplicabil a fost, probabil 10 iunie. Prin urmare, Comisia menționează că învestirea Maiei Sandu la 8 iunie a întrunit termenul legal”, se arată în comunicatul Comisiei de la Veneția.
În opinia Curții există motive serioase pentru a concluziona că decizia Curții Constituționale de suspendare temporară a președintelui și numirea primului-ministru ca președinte interimar nu a fost fundamentată pe Constituția R. Moldova.
„În cele din urmă, Comisia de la Veneția subliniază că într-un stat guvernat de statul de drept, organele constituționale merită respect instituțional, dar este esențial ca acestea să ia decizii în limitele responsabilității lor. Dacă acest lucru nu este respectat, puterea instituțiilor de stat „poate fi subminată în mod grav, iar funcționarea democratică a instituțiilor statului este compromisă iremediabil”. Numai în mod excepțional, în astfel de cazuri, Comisia de la Veneția va accepta să evalueze judecățile constituționale”, precizează experții constituționali ai Curții de la Veneția.
De asemenea, Comisia atrage atenția asupra caracterului excepțional al procedurii de revizuire a hotărârilor Curții Constituționale. Opinia integrală adoptată va fi publicată săptămâna viitoare pe site-ul Comisiei de la Veneția.
Comisia de la Veneția a fost solicitat să se expună cu privire la deciziile Curții Constituționale din R. Moldova, adoptate între 7-9 iunie de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.
Înainte de a-și exprima poziția, Comisia de la Veneția a organizat discuții, inclusiv, cu reprezentanții celor mai importante partide parlamentare din R. Moldova și ai președintelui țării. De la discuțiile de astăzi au lipsit reprezentanții PDM.
- Cine sunt reprezentanții partidelor din R. Moldova care participă la adunarea Comisiei de la Veneția
Între 7-9 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională alegerea conducerii Parlamentului R. Moldova și votarea noului Guvern, iar ulterior, a instituit interimatul funcției de președinte, după ce, în prealabil, a decis că termenul limită în care putea fi votat un nou Guvern era 7 iunie 2019, nu 9 iunie, așa cum se menționa anterior în spațiul public.
Deciziile au coincis cu poziția Partidului Democrat din Moldova (PDM), care a declarat nelegitime voturile din Parlament, prin care a fost ales speakerul și votat Guvernul Sandu, și a solicitat declanșarea alegerilor anticipate.
„Sincronizarea” dintre PDM și CC nu este însă una întâmplătoare. Dintre cei 6 judecători ai Înaltei Curți, 3 dintre ei au fost anterior deputați ai PDM, iar doi au fost incluși în componența CC cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din luna februarie.
Deciziile CC au trezit mai multe critici și au fost puse sub semnul întrebării de mai mulți experți și oficiali, inclusiv internaționali.
- Președintele Curții Constituționale a Lituaniei, nedumerit de decizia CC cu privire la dizolvarea Parlamentului
- DOC/ Declarația a 10 foști judecători, despre ultimele decizii ale Curții Constituționale
- Uniunea Avocaților critică deciziile Curții Constituționale: A dat dovadă de lipsă de independență
Pe 14 iunie, PDM a anunțat că se retrage de la guvernare, iar a doua zi, sâmbătă, 15 iunie, CC a decis să-și revizuiască și anuleze hotărârile luate între 7-9 iunie, favorabile PDM-ului.
La 20 iunie, președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi și-a dat demisia.
